O tusi sili e 3 a Ana R. Cañil

Toda investigación en pos de una historia puede derivar en su versión novelada o en una opción más cronística. Al final todo es una tarea de recopilación de información a la que el narrador de turno da esa forma oportuna para acercarnos al escenario de turno. En el caso de Ana Canil o nisi taimi o le aoina o faʻamatalaga e malepe i le tusitala poʻo se tala.

A'o isi taimi e tu'u mai ai lena tala e fa'amaualuga ai mea moni i se ituaiga o tala fa'amatala. Ose fa'afefeteina i le va o mea moni ma talafatu lea e fa'atupuina ai le intrahistory i se tulaga sili atu i lena fa'ata'ita'iga i se taimi po'o ni tulaga. E aunoa ma se masalosalo, pe a sailia le loloto o le tagata, e leai se mea e sili atu nai lo tala fatu ma lona gafatia e nofo ai agaga i le suiga i le vaaiga o mea na tutupu.

Po o le a lava le tulaga, e foliga mai o se tulaga lua tusitala lea e fia iloa e toe gaosia i se tulaga sili atu i mataupu a tusitala e pei o Ana Cañil, mata pou o N gao Herrero. O le au tusitala e mafai uma lena faʻalavelave mai se gagana na faia meafaigaluega faʻapolofesa ma auala e le masalomia.

Top 3 tusi fautuaina e Ana R. Cañil

tagata alofa mai fafo

O le matagofie o le mea e latalata mai e faanenefu mai aso uma, mai lena masani e mou atu, mai lena savaliga e le matauina i tua atu o le eleele pe mai le manatu o le mamao ma fafo e sili atu ona tatau ona tatou iloa. O lea e leai se mea e sili atu nai lo le liliu atu i isi o loʻo vaʻaia tonu lenei atunuʻu o se nofoaga faʻapitoa e toe suʻesuʻe ai le faʻaituau ma toe aʻoaʻo pe faʻapefea ona iloilo mea e sili ona latalata ia te oe.

O le tusitala o Ana Cañil e faia se malaga vavalalata, matagofie ma le fiafia i nisi o nofoaga sili ona faʻaalia i lo tatou atunuu (O le Alhambra, El Escorial, le Paseo del Prado poʻo le Camino de Santiago, ma isi) faʻatasi ma tagata malaga mai fafo na asiasi mai ia i matou ma faailoa mai lo latou alofa tele mo Sepania, sa taele foi i le le ano ma le inoino i a matou feeseeseaiga.

O lenei tusi, lea na fanau mai i le naunau e mataala pea ma le maofa i foliga o le lalelei, e aoina foliga e ofo ma faʻaalia ma o nisi taimi e tiga ai foi, ae e le tuua ai le le fiafia. O le faimalaga i le XNUMXst-century Spain o loʻo faʻatasi ma le faʻamalamalamaina e le o le Sipaniolo o se malaga fiafia faʻapea foʻi ma le ita ma le leaga.

Afai ua mavae le tolu tausaga ou te lei toe foi mai

O nisi taimi talatala poʻo faʻamatalaga. Ae e iai foʻi i se taimi e faʻalavelave mea uma e tuʻufaʻatasia i se auala e tasi ma ni vali faʻapitoa e maua ai le vaega autu e pei o lena tala sili e tumu i le tala sili ona moni...

Hace ya un tiempo, la periodista Ana R. Cañil empezó a seguirle la pista a una terrible historia: la de las prisioneras de la posguerra cuyos hijos les fueron arrebatados por sus carceleros para internarlos en seminarios y conventos o darlos en adopción. Una práctica cruel que encontraba su ¿justificación? En teorías pseudocientíficas, propias de los regímenes totalitarios y defendidas sin fisuras por médicos, religiosos y legisladores de renombre de la época.

O mea nei mo se tala matagofie. Ae na le mafai e le tusitala ona aloese mai se auala faʻalagona, e pei o le mea na ia faia Le fafine o le maquis, aunque, en este caso, con mucha más ambición narrativa. El resultado de su esfuerzo es una novela imposible de soltar, no solo por el hecho terrible que denuncia, sino por la manera en que ese hecho se encarna en dos antagonistas inolvidables: Jimena Bartolomé, la joven esposa de un comunista, y María Topete, la directora de la cárcel de mujeres de Ventas.

Afai ua mavae le tolu tausaga ou te lei toe foi mai

Le lototele o Misi Redfield

I se tasi taeao malulu ia Ianuari 1962, o Elsa Redfield, o se tamaitai Peretania talavou ua faafaigaluegaina e avea ma nanny mo le uii o le fanau a le alii sili.

Austere, agavaa ma agavaa, Miss Redfield sau i Madrid ma se misiona: e feiloai i lana uo tuai ma le faiaoga, Miss Hibbs, nanny o fanau a fanau a Franco, lea na te aumaia i ai se savali ma se mama e le mafaitaulia le tau. E tatau ona tofotofoina e Elsa lona faautauta, aua, e ui lava ia te ia lava, o le a aafia o ia i mataupu a le Peñalara, o se aiga, i lalo o lona foliga matagofie, natia manuʻa mataʻutia, e aunoa ma le iloaina, o le tamaʻitaʻi talavou ma le leai o se poto masani. ua lata ona aumai i le malamalama ma ni taunuuga e le'i masalomia.

Le lototele o Misi Redfield
pou fua

Tuua se faamatalaga

O lenei 'upega tafaʻilagi e faʻaaogaina le Akismet e faʻaitiitia le spam. Aoao pe faapefea ona faʻasoa lau faʻamatalaga faʻamatalaga.