Mentre scrivu ...

Cum'è scrittore in anda, apprendista o narratore latente chì aspetta qualcosa da cuntà, aghju sempre vulsutu dumandà à certi autori in e so presentazioni i so mutivi, a so ispirazione per a scrittura. Ma quandu a linea si sposta è li scuntrate cù i so Stilografiche è vi dumandanu quellu di Per quale? Ùn pare micca appruvatu di dumandalli quella dumanda pendente ...

Senza dubbitu hè per quessa chì sò appassiunatu di e dichjarazioni velate di intenzioni di qualsiasi scrittore cum'è quella voce in voce chì scoppia in u rumanzu. Ma al di là di l'aspettu anecdoticu, u cameo, u mumentu metaliterariu in u quale u narratore face a pagina bianca per spiegà u mutivu di a scrittura hè ancu megliu.

Perchè certe volte l'autori sò incuragiti à spiegà tuttu, à cunfessà in un libru ciò chì li hà purtatu à "esse scrittori" cum'è modu di vita. Vogliu dì casi cum'è u assai Stephen King cù u so travagliu «Mentre scrivu», ancu u più vicinu Felix Romeo cù u so «Perchè scrivu».

In i dui travaglii, ogni autore indirizza l'idea di scrive cum'è un canale di vita assai persunale chì imprevedibilmente porta à qualcosa cum'è sopravvivenza per dì. È l'affare ùn hà nunda à fà cù una vulintà più cummerciale o un interessu in fine più trascendentale. Hè scrittu perchè hè necessariu di scrive, è s'ellu ùn hè micca, cum'è indica ancu in questu sensu Charles BukowskiHè megliu ùn entre in questu.

Pudete scrive un capolavoru per casu se site cunvintu chì avete qualcosa interessante o suggestivu da cuntà. Eccu avemu Patrick Süskind, Salinger o Kennedy Toole. Nisunu di i trè hà superatu u sindrome di u capulavoru a prima volta. Ma sicuramente ùn avianu nunda di più interessante da cuntà.

Pò esse chì hè scrittu perchè e cose più strane vi accadenu. O almenu quessa hè a percezione di ciò chì hè statu vissutu chì King ci insegna in a cunfessione di a so vucazione cum'è libru. O si pò scrive per via di u disincantu arrabbiatu è di a sana vuluntà di staccassi da a tediosa sensazione di a generalità, da u tumultu di e richieste di e masse, cum'è Félix Romeo sembra spuntà ci.

U puntu hè chì in cunfessioni cusì dirette è ampie di u cummerciu narrativu, è ancu in picculi lampi cum'è quelli offerti da Joel Dicker in "A Verità annantu à l'affare Harry Quebert", per esempiu, ogni fan di scrittura si trova davanti à quellu meraviglioso specchiu induve u gustu per u neru nantu à u biancu face tuttu u sensu.

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.