Saili tusi sili e 3 na saunia e Jorge Molist

Faatasi ai ma le XXIII Fernando Lara tala fou taui lalo o le lima, George Molist faʻamautuina le maualuga o le tomai ausia i lenei faʻateleina faigata galuega o tala. O le taua taua avea ma lenei Catalan tusitala o le a le muamua faasino i tusitusiga o se ituaiga o leai. Ae o le taimi na mafai ai e le tusitala i totonu o Jorge Molist ona faʻaali mai o ia lava ma le mafanafana, i lalo o le puipuiga a le lelei na fuafuaina, o lana peni e leʻi taofia le tusiaina o tala fou ma le faʻamalieina o tala fou ma le faʻailoga iloga o le talafaʻasolopito.

Empezar a escribir novelas a partir de los cuarenta años, como es el caso de Jorge Molist, puede tener varios aspectos positivos, entre ellos seguro que servirá para no caer en la precipitación, en la imperiosa necesidad juvenil de dar por terminada esa primera novela que nadie imaginaba estabas escribiendo.

Las novelas de Molist, nacidas desde esta madurez creativa aportan siempre esa sensación de perfecto hilvanado tanto en lo argumental como en el perfil de los personajes. Si al oficio se le añade imaginación, ganas de contar algo, tiempo para hacerlo y voluntad por conjuntar una buena historia, acaba ocurriendo como con este autor ya convertido en uno de los imprescindibles de la novela histórica en España y ya exportado a muchos otros países.

Top 3 tusi fautuaina e Jorge Molist

Taimi lefulefu

Sa i ai se taimi na pulea ai e se aiga Sepania saga, na tupuga mai i le taulaga o Borja (Zaragoza), i fuafuaga a le Emepaea o Roma i se lima uʻamea, po o lena e mafai ona malamalama mai i le malosi o le Ekalesia lea o loo i ai pulega faapope o Calixto III. sau e nofo ma Alesana IV.

I lenei tala o loo tatou i ai i le sefulu tausaga mulimuli o le XNUMX senituri. E malamalama o le tupu aʻe o le apogee o le malo o Castile, ina ua maeʻa le faʻatasi ma Aragon, na mafua mai i lenei faʻalavelave a le Hispanic i Roma.

E tatau ona tuuese, o loo taʻu mai e le tala ia i tatou e uiga ia Joan ma Anna, o se ulugalii faaipoipo e fai se faleoloa ma e le o toe umi ae aafia i feeseeseaiga tetele pe a alofa se tasi e tupuga mai i le Borgia ia Ana.

O le tuleia i tulaga, e tatau ona feagai Joan Serra ma se taunuuga e matua ese lava mai le mea na ia mafaufauina e faʻatautaia lana faleoloa. Faatasi ai ma Joan o le a tatou o atu i tulaga maualuluga o le talafaasolopito, i le malamalama itiiti o se mana Borgia ua vaivai ona o latou lava vale ma le ita o i latou e lei manatu i latou o taitai agavaa o le Ekalesia Katoliko.

Taimi lefulefu

Le masiofo natia

O le tausaga e 1208. O le lalolagi lauiloa o se Europa faʻamalosia ma ona maota o le faʻailoga autu o malo feudal.

O le Ekalesia ua na o le pau lea o le totonugalemu o le mana ma le malamalama ma e matua puipuia lava mai le teuina o mealilo sili i le amataga o le tagata o se malo tele. O Peyre de Castelnou o loʻo faatonuina saʻo lava e Pope Innocent III e ave faʻamatalaga taua i Roma e faʻamataʻuina ai le faʻaleaogaina o pulega faale-ekalesia i malo uma o Europa.

La documentación jamás llega a Roma y el conde Ramón VI de Tolosa es acusado como poseedor original de los documentos. No contentos el Papa con imputar al conde, manda devastar toda la zona de Occitania, allí donde sospecha que puede encontrarse la valiosa documentación.

O le mea e avea o se faiga faapolokiki ma le militeri taʻitaʻia e le Ekalesia Katoliko e iʻu i le i ai o aʻafiaga, ioe, i luga o fuainumera eseese i le eria e pei o Bruna de Béziers poʻo Guillermo. Mai a latou vaaiga eseʻese ma matafaioi i lenei tala, le faitauga, Bruna ma Guillermo lala mai i totonu o se vevesi tala faʻatulagaina a latou feiloaʻiga fafaguina tuinanau, feteʻenaʻiga, vevesi ma le faʻataulaitu vaaiga o se vaitaimi anamua lalolagi lagolagoina e le anoanoaʻi o enigmas.

Le masiofo natia

Folafola mai ia te aʻu o le a e saoloto

O le malosi o Jorge Molist e faʻatalanoaina tala faʻasolopito eseese o loʻo faʻaalia i lenei tala na toe taulaʻi i le XNUMXth seneturi ma luga o se tamaʻi taulaga e pei o Llafranc, i le talafatai o Girona.

El planteamiento de arranque, construido en torno a esa idea de venganza que tan bien sirve como fundamento magnético para cualquier lector, acaba colmándose de nuevas perspectivas gracias al personaje de Joan Serra… ¿Recuerdas al librero de Tiempo de cenizas?

Ia, o le mea lea e mafai ai ona fananau mai mea uma ... Ua sao mai Joan i lona tama, fasiotia ma le ave faamalosi o lona tina ma lona tuafafine. Ma e ui ina laʻitiiti tele Joan, ae ua iloa e lana galuega taua e le mafai ona na o le laveaʻiina o lona aiga. Ae, atonu e faʻafefe ai le manatu o le tauimasui sili ona leaga, i Joan tatou te maua ai foi se tagata ma ana lava miti.

Mo ia, o le fiafia o le a toe faʻatasia ma lona tina ma lona tuafafine, ioe, ae o le a mafai foi ona ia faia soʻo se mea e tatalaina se fale tusi i soʻo se mea o le lalolagi, lea e mafai ai ona ia aʻoaʻo tagata i le tele o tusi e mafai ona ofoina atu i se taimi pei o le XNUMXth seneturi, o le seneturi o mea fou, lea na seʻe ai le faʻamoemoe e pei o se pupula o le malamalama i le va o le tele o seneturi o le pogisa. O le mea moni, o le folafolaga i lona tama o le a faʻalauteleina le manatu o le mauaina o lena folafolaina saolotoga

Folafola mai ia te aʻu o le a e saoloto
pou fua