O tusi sili e 3 na tusia e Juan Soto Ivars

I le tulaga o John Soto Ivars oe le iloa pe o faatatau i le tusitala na sau i le tusitala pe afai, i se isi itu, na ia alu i se isi auala e maua ai i tusitusiga mai tusitala. Ou te taʻua lenei mea aua i isi tulaga o loo manino mai o tagata lauiloa tusitala latou te o atu i tusitusiga o se faamaoniga gaioiga, ona o le mea moni o uma specialities faamatala nisi po o ni mea fou fuafuaina.

E leai se mea e fai i le faʻalauiloaina fua o faitioga o tusitala mai televise ma a latou tusi mamafa ua maeʻa mamafa pei o Carme Chaparro o Risto Mejide. Ae e moni o soʻo se oso mai le tele o faʻasalalauga i tusitusiga e faʻaosofia ai le mumusu e faʻatoa mafai ona faʻamalieina i le faitau tasi.

Pipii ia Juan Soto Ivars e leai se masalosalo e uiga i ai ona o ana gaioiga alualu i luma i le tutusa. O le tusitala poto masani i nusipepa ma le tusitala na faatauaina o se tagata o tusi mai lana galuega tusitala. O se siʻusiʻu mulimuli ane fafagaina e galuega lelei i itu uma o le faitotoʻa i le va o mea moni ma talafatu.

Maualuga 3 tusi fautuaina Juan Soto Ivars

Solitulafono o le lumanaʻi

Pocas veces se ha escrito sobre el futuro como un idílico porvenir en el que el regreso al paraíso o a la tierra prometida se anticipe con un aroma a triunfal desfile final de nuestra civilización. Más bien todo lo contrario, la condena a vagar por este valle de lágrimas ha fructificado siempre en distopías o ucronías fatalistas en las que la esperanza en nuestra especie es, en reduccionistas términos matemáticos, igual a 0. En esa línea se mueve también esta nueva novela del joven, aunque ya consolidado escritor, Juan Soto Ivars.

Solitulafono o le Lumanaʻi, ma lena toe manatuaina o le ulutala ia Philip K. Dick, o loʻo taʻu mai ai ia i tatou e uiga i le lalolagi i le lata o lona apocalyptic implosion. O se tasi o mea e sili ona mataʻina o le faʻafesoʻotaʻia o fesoʻotaʻiga ma le taimi nei fesuiaiga o le lalolagi globalised (aemaise lava i tulaga o maketi) ma hyperconnected. O le sailiga e uiga i le lumanaʻi mai le faʻavae o le tatou taimi nei faʻafaigofieina le faʻamoemoe e loloto i totonu o sili atu faʻafitauli ma luitau o loʻo latalata mai ia tatou.

Pero toda historia a un tiempo diferido siempre puede aportar nuevas ideas a medio camino entre la ciencia ficción, la filosofía, la política y lo social. Al menos ese aspecto interrelacionado es el que más me suele gustar de este tipo de tramas. En el futuro que se nos relata en esta historia, el liberalismo nacido en el siglo XVIII ha encontrado ya su plenitud. Tan solo el Ente «gobierna» y marca las pautas de un mundo entregado a las multinacionales amparadas en todas sus actuaciones bajo el paraguas de ese Ente.

El panorama no pinta muy halagüeño. Un nuevo mundo colmado de eslóganes que componen la postverdad entre la miseria económica, social, política y hasta moral. Solo que la postverdad ya no tiene cabida a a luz de la ruinosa existencia. La esperanza, hasta donde pueda llegar a recuperarse, se mantiene bajo mínimos en algunos personajes de la novela. Como las tres mujeres que capitalizan el necesario papel rebelde desde las cenizas de la humanidad vencida por su propio monstruo.

Le fale o le tamaloa tautau

Los ofendidos son ya batallón y ejercen de siniestro ostracón donde pretenden marcar a todo aquel que sobrepasa sus líneas rojas. La moral es hoy un extraño patrimonio desmenuzado en cantidad de conciencias incapaces, sin embargo, de las síntesis finales que pudieran dar servicio eficiente para la sociedad.

O poloketi masani na lagolagoina e sosaiete temokalasi i Sisifo e foliga mai ua malepe. E leai se faʻamaʻi o le lalolagi e mafai ona tatou malamalama ai o luitau tetele e manaʻomia ni tali tuʻufaʻatasi. Gauaʻi i tulafono o le faʻatonuina, ogaoga polarization na mafua ai narcissism o ituaiga ma le tagata lava ia referential lava taliaina. Faʻatasia eroticized latou lava faʻasinomaga ma le feitagaʻi i le malolo, polofesa afaina ma tutoʻatasi tagatanuu puleaina se panorama lea e foliga mai e talafeagai e aveʻesea ai aia a tagata i le sailiga o se sili atu mafuaʻaga.

Le fale o le tamaloa tautau o se tusitusiga mataʻutia ma feteʻenaʻi e vaʻai i aʻafiaga o le aganuʻu o lagona i luga o le saolotoga e faʻaali ai ma auiliiliina nisi o mea sili ona mataʻutia o lo tatou solomuli agaʻi i le ituaiga. Faatasi ai ma se anthropological vaaiga, ae aunoa ma le aʻoaʻoga faamoemoeina, Soto Ivars ofo mai ia i matou se faigamalaga i le tele o taimi nei tulaga o le toe foi i tapu, tapu mataʻutia, le scapegoat, taufaasese ma sauniga faʻasalaga, ma fautuaina le toefuataiina o le manatu o tagatanuu na o le pau lava le auala i le taua faalemalo o faasinomaga.

Le fale o le tamaloa tautau

Ua mu afi

Fesoʻotaʻiga lautele o aso nei o le faʻasalaga o faʻaaliga i le faleoloa. E leai se tasi e faʻasaoina mai tala masani, o mea silisili ia e lelei ai le le tu mai ina neʻi faʻaumatia e tagata leaga peʻa le feoti ...

O le tau o le faifai pea ma le tele o le le fiafia i fesoʻotaʻiga fesoʻotaʻiga ua fausia ai se fou ituaiga o faʻasalaga e faʻaoga ona faʻatapulaʻaina i se auala masani, le mautinoaina ma vevesi. Tagata faʻaoga e auai i finauga uma e unaʻia e le fiainu mo le amanaʻia, niniva e le soona faʻamatalaina ma le mautonu e ala i le faʻaaogaina o le mea moni, ae o ni leo leiloa ona o le fefefe i le maasiasi.

O fesoʻotaʻiga faʻafesoʻotaʻi ua taitai atu ai i tatou i se lalolagi fou o loʻo tatou ola ai faʻataʻamilomiloina e manatu o isi. O le mea na foliga mai o le atoa manumalo o le saolotoga o faamatalaga na faia se vaega o le tagatanuu faatupu vevesi, le maua lelei. O vaega faʻamalosi na faʻatautaia i totonu o fesoʻotaʻiga - Katoliko, fafine, agavale ma taumatau tagata faʻamalosi tino - ua amata ona tuliloaina le mea latou te manatu e le mafai onosaia "soona" e ala i numera lynching, boycott petitions ma saini saini. Ua faʻatemokarasiina le faʻamasinoga ma ua maua e le toʻatele e leai se leo se leo le gaoia ua suia ai le maasiasi i se ituaiga fou o pulega lautele, lea e le manaʻomia ai le saolotoga e faʻaali ai tulafono, tagata ofisa poʻo se malo saua.

E ala i mataupu moni o lynch e pei o Justine Sacco, Guillermo Zapata poʻo Jorge Cremades, o lenei tusi, e faʻamaoni ma faʻalavelave, e faʻaleagaina ai le siosiomaga tau o tatou taimi, e faʻaali mai ai ia tatou le mea moni o loʻo tatou ola faʻatofuina ma le mataʻutia o tatou sao uma. taʻalo.

pou fua

Tuua se faamatalaga

O lenei 'upega tafaʻilagi e faʻaaogaina le Akismet e faʻaitiitia le spam. Aoao pe faapefea ona faʻasoa lau faʻamatalaga faʻamatalaga.