Cele mai bune 3 cărți ale lui Erasmus din Rotterdam

Până la urmă, a fi umanist înseamnă a arăta spre acea mediocritate, acea căldăciune care stabilește meridianul gândirii din care să se tragă orice fel de sinteză conciliantă. Și nici înainte și nici acum punctele intermediare nu sunt bine văzute de o mulțime tânjind după radicalism, după poziții opuse în care să savureze conflictul și competiția nebună pentru un fel de înțelepciune sau licență asupra vecinului. De la cine are grijă mai bine de grădina lor, la ce țară este mai bună...

Erasmus din Rotterdam a prioritizat aceea de a situa în echidistanţă în ceea ce priveşte pilonul gândirii critice. Pentru că insistăm că a fi umanist înseamnă să te poziționezi la mijloc pentru a observa și analiza tot ce e mai bun care poate ieși dintr-un pol sau altul. Numai în acest fel bătrânul Erasmus ar putea încerca să mute fundamentele etice și sociale împotriva propriei Biserici, precum și a altor clase sociale. Dar nu numai că și-a ridicat discursul și munca în fața instituțiilor imobile, ci și în fața recționarilor de toate tăierile și condițiile.

Aș putea fi argumentat împotriva arătării asupra statutului său de creștin religios. Dar apoi am începe cu ideea radicală că un umanist trebuie să devină un pustnic departe de orice. Și ideea este că un umanist este și umanist din cauza dorinței sale de cunoaștere, a acelei curiozități care ne mută să ne apropiem de locuri noi. Ca cleric, Erasmus din Rotterdam a călătorit și a învățat noi gânduri, fără a înceta să critice ceea ce el considera nepotrivit pentru o instituție clericală capabilă de cele mai rele contradicții.

Top 3 cărți recomandate de Erasmus din Rotterdam

Lauda nebuniei

Doar umanismul cel mai bine înțeles, cel cultivat de acest mare gânditor, ne permite să descifrăm mofturile și scurtăturile rațiunii în fața oricărui viitor uman. Un clasic permanent.

La lauda prostiei Este cea mai faimoasă dintre lucrările filozofului Erasmus din Rotterdam. Tipărit pentru prima dată în 1511, este unul dintre cele mai influente eseuri despre cultura occidentală, precum și unul dintre catalizatorii Reformei protestante din secolul al XVI-lea conduse de Martin Luther. Printr-un ton burlesc și ironic și o grosolănie vicleană și dureroasă, Erasmus dă glas prostiei însăși, astfel încât ea să fie cea care îi apără utilitatea, criticând la rândul său întrebuințările rațiunii.

Poetul și eseistul Eduardo Gil Bera oferă în aceste pagini o traducere nou-nouță și palpitantă a acestei eminente opere a gândirii occidentale. Prin ea și prin strălucita introducere care o precedă, apoi, propune o relectură a unui clasic care, secol după secol, se dovedește inepuizabil.

lauda prostiei

Adage despre putere și război

Pentru a le folosi la orele de retorica, ERASMUS din Rotterdam (1467/69-1536) a adunat proverbe greco-latine si, pentru a castiga ceva bani, a publicat in 1500 o colectie de 838 explicate pe scurt, Adagiorum collectanea. În 1508, colecția a fost redenumită Adagiorum chiliades („Mii de zicale”), iar după nouă reeditări, a inclus 4.151 de zicale cu comentarii istorico-filologic la moartea sa.

Acest volum pregătit de Ramón Puig de la Bellacasa prezintă Prolegomenele -TEORIA ADAGIO, introducerea autorului în lucrare- și, sub titlul ADAGIOS DEL PODER Y DE LA GUERRA, șapte dintre ele cărora le-a dat o mai mare semnificație politică și socială, pentru profunzimea și perspicacitatea cu care descrie și contestă puterea regilor și prelaților, precum și violența și războaiele din secolul al XVI-lea. Erasmus încă ne provoacă, nu pentru că este „actual”, ci pentru că problemele noastre sunt „vechi”, pentru că perversiunile puterii politice și religioase, războiul și cei care le provoacă, sunt din păcate încă prezente.

Adage despre putere și război

Erasmus din Rotterdam, triumf și tragedie a unui umanist

O ultimă carte a lui Erasmus din Rotterdam care nu este autorul său. Este o lucrare a Stefan zweig unde viața, munca și consecințele hotărârii sale asupra gândirii ca fundament al eticii civilizației noastre...

Stefan Zweig s-a referit la marele umanist Erasmus din Rotterdam drept primul „european conștient”. Pentru el, Erasmus a fost „profesorul venerat”, căruia s-a simțit unit nu doar spiritual, ci mai ales în respingerea oricărui fel de violență. Această „figură a cuiva care are dreptate nu în domeniul tangibil al succesului, ci doar în sens moral” l-a fascinat pe Zweig. Forța de spirit și dificultatea de a decide să acționeze constituie „triumful și tragedia” lui Erasmus. Stefan Zweig încearcă, cu biografia sa, ca Erasmus să răspundă cu ceea ce a fost sensul vieții sale: dreptatea. El știe că „spiritul liber și independent, care nu se lasă legat de vreo dogmă și care evită să ia partid, nu are țară pe pământ”.

Erasmus din Rotterdam, triumf și tragedie a unui umanist
evaluează postarea

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Aflați cum sunt procesate datele despre comentarii.