Pe lângă cunoștințele sale istorice, Tracy chevalier hace gala en sus novelas de un regusto humano. Todo amante de la Historia, incluso me atrevo a apuntar que todo historiador oficial debe asumir ese aspecto de la intrahistoria como verdadero motor de nuestra civilización. El aleteo de la mariposa capaz de cambiar el mundo, de transformarlo todo, el detalle de las vidas de unos personajes anónimos, se convierte en las novelas de Tracy Chevalier en el sustento fundamental del devenir humano.
Pentru că nu este vorba doar de apropierea de tehnicile de fabricare a tapiseriei de la distanță, ci de detaliul modului în care a fost realizată doar una dintre ele. Prin ce circumstanțe ar fi trecut țesătorul în timp ce face vreo tapiserie care a supraviețuit până în zilele noastre?
Este doar un exemplu pentru a ne apropia de stilul narativ al autorului. Este vorba despre acea căutare a senzorialului pe care parcă o intuim când vedem un castel sau un palat și mângâiem una dintre pietrele sale vechi de secole.
Succesul lui nuvelă istorică se debe, a mi entender, a ese acercamiento a lo que fuimos. Más allá del relato de la batalla concreta, del conteo más o menos acertado de víctimas de la peste española, o de la firma de un trascendental armisticio, siempre nos falta lo esencial, lo personal, lo humano.
Tracy Chevalier nos introduce en ese fascinante sentir remoto, en sensaciones y emociones entroncadas con su momento histórico preciso y las circunstancias correspondientes. Debe ser cosa de la propia fascinación de esta autora americana por la Historia.
Cuando llegara desde Estados Unidos y descubriera la riqueza humana que trufa el mundo al otro lado del Atlántico, se convencería de que necesitaba escribir sobre lo narrado oficialmente y sobre lo que se intuye, se adivina y se presiente cuando verdaderamente tocas lo que queda de físico de cualquier remoto pasado.
Cele mai bune romane de Tracy Chevalier
Fata de perlă
Una mirada enigmática proveniente del siglo XVII. Tan sugerente o más que la mismísima Gioconda. Mientras que la famosa mujer de Da Vinci permanece hierática, sin apenas expresión, la joven pintada por Vermeer posa con la boca entreabierta, como pendiente de comunicar algo mientras sus ojos desvelan un punto de incomodidad o de timidez. Su sonrisa ligera, comedida o intimidada sugiere diversas emociones en torno a infortunios o melancolías indescifrables.
Cu o bogată cunoaștere picturală, Chevalier ne invită să-i descoperim adevărul în decorul poporului olandez, al pieței sale, al casei pictorului.
Micul ca punct din care să privim cum trece lumea în timp ce ne cufundăm într-o țesătură perfectă între artistic și sociologic. Un mic roman grozav despre unul dintre acele picturi dificile din istoria artei.
Îngeri trecători
Abia intrați în secolul al XX-lea, englezii și-au luat rămas bun de la regina lor Victoria. Și adevărul este că rămas-bunul s-a produs ca o alegorie clară a trecerii dintre tradiție și modernitate.
Los personajes que transitan por esta novela avanzan con los tiempos, con las contradicciones que supone el acuerdo entre lo consuetudinario y la vanguardia que empieza a abarcarlo todo, lo tecnológico, lo médico, lo industrial…, hasta ese momento en el que trata de hacerse espacio también en lo espiritual.
Chevalier se adaptează la vremurile începutului de secol XX, un fel de secol presărat cu vechi credințe și anticiparea revoluțiilor și conflictelor. Femeia ca femeie care își caută spațiul, romantismul care reapare ca senzație asociată cu acel mileniu care indică închiderea lui.
Una novela de personajes para abordar el momento histórico desde diferentes flancos, una suma de perspectivas que enriquecen la historia, tratada con rigor y adornada con las vivencias de los Waterhouse o los Coleman, con sus diferencias insalvables y su necesidad de entendimiento.
Doamna și unicornul
Istoria ne este prezentată întotdeauna cu un punct romantic, fantastic. Reprezentările artistice ale oricărei epoci contribuie întotdeauna cu o parte din imaginarul care susținea credințele pentru a face față tragediilor și adversităților sau pentru a binecuvânta recoltele și romanțele cât mai curând posibil.
Și dacă pentru asta trebuia să te bazezi pe reprezentări păgâne, nu era nicio problemă. Tapiseriile Doamnei și Unicornului transmiteau ceva, fără îndoială, dar nimeni nu știe să-l descifreze cu deplină certitudine.
Autorul propune o călătorie între faptele tangibile ale operei și cea mai minunată presupunere despre cauza fiecărui simbol, motivele executării lui...
Nicolas des Innocents este artistul capabil de mare lucru, dar este și capabil să admire gloria naturii atunci când aceasta depășește orice manufactură cu intenția de frumos. Fiica lui Jean Le Viste, care l-a însărcinat să facă lucrarea, îl păcălește complet. Așa că nu ne cufundăm în povești de dragoste imposibile, în melancolie și tragedii care distrug omul dar pot genera opera de artă.
