În orice altă profesie sau dedicație, cei care sosesc în mod neașteptat sunt etichetați ca parveniți sau acuzați de încălcare. Este dovedit că literatura întâmpină întotdeauna pe oricine are ceva interesant de spus cu brațele deschise când o face cu acea livrare necesară a oricărui bun scriitor.
Exemple prototipice ale acestei sosiri către scrisori din locuri foarte diferite, care ajung să fie spații comune, sunt, de exemplu, medici cu tipuri precum Robin Cook,, sau advocacy cu nemăsurat John Grisham. Într-un spațiu apropiat de cel al profesiei de avocat, găsim sistemul judiciar. Și printre judecători, puțini au trecut în narațiune fictivă cu semnificația bernhard schlink.
Puțin și-au putut imagina cunoscătorii acestui autor, în practica sa de jurist, că ar fi în măsură să ofere povești cu un astfel de background umanist, cu o sensibilitate captivantă și cu abordări care sunt deranjante datorită contraponderii sale naturale dintre existențial și o acțiune conturat cu un fel de eficiență narativă.
Mașini de viață și propoziții sumare despre natura sufletului care, în esență, încearcă doar să-și ocupe zilele călărind propriile contradicții. Contradicții care, ca dovezi sau mărturii ale experților, caută doar să descopere acel adevăr ultim care ne mișcă.
Schlink prezintă întotdeauna personaje foarte detaliate în partea sa cea mai adâncă, unde se află secrete de nespus, nici măcar sub jurământ. Intriga fiecăreia dintre romanele sale pivotează mereu în jurul acelei străluciri a protagoniștilor transformată în fundație, expusă în fața juriului de cititori care ascultă cu atenție pentru a da un verdict de laici în problema vieții care au nevoie să înțeleagă atâtea enigme prețuite. că doar pe ultima pagină găsesc acea motivație supremă de a-și da întreaga viață apărării lor.
Cele mai importante 3 romane recomandate de Bernhard Schlink
Cititorul
Acum cativa ani adaptarea filmului a acestui roman a atacat box-office-urile cinematografelor din jumătatea lumii datorită unei melancolice Kate Winslet care a știut să ridice acea greutate a unui personaj de neuitat.
În rest, ca aproape întotdeauna, păstrez cartea. Pentru că între paginile acestei povești te poți bucura mai mult de o intenție ciudată de reparare pe care protagonistul, Hanna, îl folosește tânărului fan al literaturii Michael Berg.
Băiatul are abia șaisprezece ani și întâlnirea lui neașteptată cu Hanna ca un simplu act de ajutor, ajunge să se desfășoare ca acel nou univers vital de accidente care ne schimbă viața. În brațele acelei femei mature, Michael fuzionează primele sale orgasmuri cu senzația confuză că aici locuiește iubirea.
Și dintr-o dată, în poala Hannei totul capătă un sens care nu corespunde încă vârstei sale. După-amiezile trec între lecturile unor mari scriitori care preced sexul.
Mihai nu înțelege acest ritual, dar îl urmează cu o profundă religiozitate, transmitându-ne ideea că, în relația nepotrivită, se află o ispășire pentru un spirit încărcat de obstacole care fac imposibilă orice indiciu de fericire în Hanna dincolo de vremurile moarte cu Michael.
Ce urmează, ne amintim deja totul din film. Ea dispare, se îndepărtează de acea paranteză a vieții sale scufundată în oceanul celui mai profund secret.
Anii trec și Michael, deja un avocat de renume, se confruntă cu un caz de profil înalt în care sunt judecați criminali de război naziști, printre acuzații pe care îi găsește pe Hanna.
Ne putem imagina greutatea contradicției, relevanța dezamăgirii pentru un avocat care trebuie să acuze acea iubire îndepărtată care i-a schimbat viața. Desigur, el o recunoaște imediat, în timp ce ea cu greu poate asocia imaginea acelui bărbat cu cea a copilului căruia i-a dat sufletul din sexul ei.
Nepoata
Cu capacitatea de neegalat a lui Schlink de a desena metafore ca constante între noțiunea subiectivă de existență și scenariile pe care le locuim, cu această ocazie materia capătă o dimensiune și mai mare prin conectarea cu istoricul; cu acea tușă umanistă pe care am detectat-o deja în Cititorul; odată cu trecerea timpului din cronicile care povestesc evenimentele transcendentale și micile fragmente de consecințe, de experiențe, de intrapovestiri între glorios și dramatic spre supraviețuire.
În anii șaizeci ai secolului trecut, Birgit a fugit din Berlinul de Est din dragoste și din dorința de libertate pentru a se alătura lui Kaspar în Occident. Acum, după moartea lui Birgit, Kaspar descoperă că soția sa a plătit un preț pentru acea decizie. Și-a lăsat în urmă copilul, o fată, a cărei existență i-a ascuns toată viața. Kaspar, care are o librărie la Berlin, decide să plece în fosta Germanie de Est în căutarea acelei fete care acum este femeie.
Astfel, întreprinde o călătorie în trecutul și prezentul Germaniei, iar când o găsește în sfârșit pe Svenja, fiica lui pierdută, descoperă că aceasta locuiește într-o comunitate rurală, este căsătorită cu un neo-nazist și are o fiică, Sigrun. Kaspar și-ar dori să vadă o nouă familie în ei, dar un întreg univers ideologic îi separă, în ciuda căruia va încerca să se apropie de cine o consideră nepoata și să-i ofere o altă viziune asupra lumii...
Bernhard Schlink se întoarce aici la ambiția vastă a celei mai celebre lucrări a sa, Cititorul. Încă o dată ne prezintă un portret politic complex al Germaniei, departe de orice maniheism. Rezultatul este o carte profundă și orbitoare, care vorbește despre istorie cu majuscule și despre modul în care aceasta afectează indivizii, rănile încă deschise ale reunificării și provocările prezentului. Dar este și un roman frumos despre dragoste, pierdere, înțelegere și răscumpărare.
culorile adio
Culorile ca filtre aplicate vieții pentru a transforma ceea ce ne înconjoară în funcție de impresiile sau emoțiile care ne asaltează. O scară cromatică este de la Schlink care copleșește într-o gamă de viziuni în timp ce ocupăm sufletele personajelor care ne poartă în acele momente punctate cu lumina necesară pentru a provoca transformarea completă a existenței.
Această carte reunește nouă povești uluitoare care prezintă un catalog detaliat al atitudinilor și emoțiilor umane. Începe cu niște oameni de știință de pionierat în domeniul inteligenței artificiale în Germania comunistă, cu Stasi și remuşcări pe fundal, și urmează alte povești: cea a bărbatului care asistă impasibil la evoluția romantismului unui tânăr vecin căruia i-a dat. cursurile din copilărie, simțind că nu se poate termina cu bine; cea a fiului care descoperă adevărata față a mamei sale într-o vacanță de vară pe o insulă și astfel se descoperă și pe sine; cea a profesorului de muzică care are o întâlnire întâmplătoare cu o femeie de care era îndrăgostit, din care reiese un secret și poate posibilitatea de a se întoarce în trecut; cea a tatălui vitreg care se confruntă cu dorința fiicei sale lesbiene de a avea urmași; cea a omului care trebuie să se împace cu moartea fratelui său, care i-a fost aproape străin...
Bernhard Schlink, așa cum a făcut-o în bestsellerul său internațional Cititorul iar în cărțile sale ulterioare, el continuă aici explorarea meticuloasă și subtilă a slăbiciunilor și a dorurilor ființelor umane: iubirea, frica de trecerea timpului, vinovăția, autoînșelarea, vise care se evaporă, durerea pierderii, legăturile emoționale. care ne țin pe linia de plutire...
În acest caz, o face prin povești care sunt piese de cameră prodigioase, construite cu eleganță, precizie și nuanțe infinite, în care se apreciază profunzimea sa psihologică, manipularea prodigioasă a emoțiilor, intuiția de a pune dileme morale... Rezultatul este o carte rotundă, care ne arată pe scriitorul în plinătatea facultăților, ca unul dintre marii naratori europeni activi.
Alte cărți recomandate de Bernhard Schlink...
Minciuni de vară
Vara, vacanțe, paranteze vitale. Un titlu bun pentru a aborda un volum de povești cusute foarte interesante care alcătuiesc un mozaic despre contradicții, minciuni, apărări pe care fiecare le ridică pentru a-și susține lumea și zidurile care ajung să fie aceste apărări.
Scuzele au făcut fortificații interne care ne împiedică să ne confruntăm cu fiecare nouă situație în aer liber, la fel cum suntem fără impedimentele construite de-a lungul anilor.
Se poate ghici că o astfel de concepție a personalității construită cărămidă pe cărămidă, capabilă să ascundă minciuni și mizeri, nu poate duce decât la povești despre frustrare, nerealizare, tristețe.
Și într-un fel este vorba despre asta, melancolia imposibilului atunci când imposibilul este fixat de limitări și auto-provocat.
Problema capătă dimensiuni titanice atunci când aceste povești sunt introduse în zone foarte specifice guvernate de emoții: relații de dragoste, relații de familie, boli neașteptate.
În fiecare poveste apare în cele din urmă o morală existențialistă care caută probabil o trezire a conștiinței noastre sau pur și simplu o presupunere a înfrângerii noastre.
Justiția lui Selb
Deși sosirea genului negru german în Spania pare să fi fost valorificată în ultima vreme de Charlotte Link, există mult mai mult pentru a vă bucura de noirul germanic. Și acest roman în care s-a născut un personaj proeminent precum detectivul Gerhard Selb, merită și se bucură mult, precum și celelalte două din seria care încetul cu încetul vine în țara noastră.
Încă de la început, cazul cu care se confruntă Gerhard depășește performanța sa obișnuită. În anii șaptezeci, în ciuda faptului că se simte în formă, investigarea unui hacker nu pare specialitatea sa.
Dar Gerhard nu poate respinge un caz de la un client farmaceutic mare. Cu un limbaj foarte fluent, acțiunea progresează într-un mod singular între cazul atribuit și un timp îndepărtat trăit de Gerhard, când a acționat pentru regimul nazist în activitatea de urmărire penală a dizidenților.
Și tocmai în acea oglindă ciudată dintre ceva actual cu furie și fantomele vechiului cercetător, o tranziție este marcată către o intrigă în care simți că totul poate ajunge să fie legat magic, așa cum se întâmplă.
