Cele mai bune 3 cărți de Ambrose Bierce

Încercând recent despre Clive Barker, una dintre ultimele mari referințe ale genului horror, este mai mult decât cuvenită să recuperăm un autor încă neatins pe acest blog care are și multe de spus în fundamentele celui mai șocant gen.

Deoarece Ambrose Bierce este o legătură perfectă între doi stâlpi esențiali ai terorii: Edgar Allan Poe Y Lovecraft. Și că visul lui Bierce al trecerii sale la posteritate poate că nu s-a concentrat asupra literarului.

Să fii o referință fără să o intenționezi, să păstrezi vie flacăra povestii de groază a lui Poe, astfel încât alții să poată prelua generațiile de mănuși mai târziu, dând canal și continuitate unui spațiu literar în întunericul rațiunii.

Desigur, pe lângă cultivarea celor mai fertile spații din narațiunea ororilor, lui Bierce îi plăcea să treacă și prin stiloul său ascuțit făcut ghilotină de satiră în orice domeniu social sau politic.

Și așa a ajuns Ambrose Bierce, fiind un tip deschis, de care se temea (în sensul cel mai larg) în oricare dintre expozițiile sale deschise în articole, cronici sau povești.

Top 3 cărți recomandate de Ambrose Bierce

Povești de soldați și civili

Un volum recent care colectează faimosul său „Incident la Podul Owl Creek”. Lucrul bun despre trecerea timpului, analiza unei opere împrăștiate precum cea a lui Bierce, este că poate fi regrupată a posteriori prin analogie tematică, prin intensitate sau prin orice alt aspect care alcătuiește acea viziune stereoscopică a unei bibliografii la fel de deosebite ca propriul său. Personajul lui Ambrose Bierce.

Cu această ocazie, poveștile cu tentă de război salvate din experiențele lui Bierce, care nu a refuzat să viziteze vreun conflict de pe front sau ca reporter, sunt împodobite cu acea impresie de viață care caută mereu în abisuri întunecate. Dincolo de ororile războiului cu o intenție antirăzboială incontestabilă, setul final al acestui volum abordează și alte conflicte mai atavice care în acest caz ne introduc în California adâncă.

Rădăcinile fiecărei comunități, cu credințele ei dincolo de religiile oficiale, ajung să ne introducă în întuneric despre dorințe, ură. Frica în esență de unde s-a născut evenimentul curentului de bufniță, cu una dintre cele mai strălucitoare răsuciri ale poveștii de groază.

Povești de soldați și civili

Dicționarul Diavolului

Ei bine da, pentru că cuvintele sunt purtate de diavol și semnificațiile pot fi schije primite în fiecare conștiință. Newsspeak este un instrument perfect pentru bunul utilizator al acestei arme. Iar lucrul curios este că este la fel de veche ca limba însăși.

Și în fața utilizărilor rele ale politicii, bunelor maniere, protocolului sau oricărui alt canal deghizat în bunătate, nimic mai bun decât descoperirea unui Ambrose Bierce hotărât să dea o baie bună fiecărei zone sociale asediate de conformism, care obișnuit și reacționar. , servind scopului final al semnificației unor statusuri perverse care sunt inaccesibile schimbărilor din timp. Pentru Bierce îi este foarte ușor să-l descopere pe împăratul gol încă o dată. Doar viziunea lui nu mai este cea a copilului care arată adevărul. Pentru că și Bierce ridiculizează și acuză că încearcă să depășească ridicolul spre trezirea unei conștiințe mai critice. Ediție ilustrată pentru cauză de Alberto Montt.

Dicționarul Diavolului

Se pot întâmpla astfel de lucruri?

Efectul curios înainte și înapoi dintre experiențele lui Bierce și poveștile sale trezește acea senzație tulburătoare de realitate dură.

Proiecțiile fantastice ale lui Bierce se nasc din acel sentiment de umanitate expus violenței și morții, fricilor atavice și speranțelor concentrate exclusiv pe supraviețuire, precum fiarele. Pentru că Bierce a fost impregnat de ororile războaielor la care a participat în căutarea adevărului său particular. De la războiul civil american până la revoluția mexicană, existența pe margine, cu propriile răni de război ale lui Bierce și dispariția lui în Mexic după 60 de ani, părea un mesaj pe care Bierce dorea să-l transcrie fără filtre.

Cu excepția faptului că atingerea fantastică a ajuns să fie dezvăluită ca focalizarea luminii atunci când sunteți pe punctul de a ajunge la cealaltă parte după moarte. Cu această lumină, aceste povești sunt scrise la a căror întrebare despre apariția și repetarea oribilului la om apar răspunsuri răsucite și împlinite, precum ecouri ale condamnării și terorii care planează asupra sufletului uman, dezechilibrate în atâtea ocazii spre rău în ancestral. lupta. Peste patruzeci de povești care îți taie respirația.

Se pot întâmpla astfel de lucruri
5 / 5 - (10 voturi)

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Aflați cum sunt procesate datele despre comentarii.