I 3 migliori libri di u geniu Julio Cortázar

Scuprite u veru geniu hè sempre faciule. In literatura ci sò assai boni scrittori, quant'è assai o più cà cattivi. Ma cum'è in qualsiasi altra dedicazione, sò toccu da a chance genetica per renderli l'esempiu incomparabile di tuttu arte o mestieri.

Julio Cortazar hè unu di questi geni. È, una parte di u so geniu risiede in a so sintesi di u linguaghju, in a capacità di generà maghjine imperissibili per mezu di frasi chì trovanu a perfezione in a so forma è in a so sustanza.

Hè qualcosa chì Cortázar hà scupertu u truccu di a lingua, chì face di ellu un metalinguista versu una narrazione chì hè diventata un terrenu interminablemente fertile duv’ellu simina a so imaginazione. Per Córtazar, a lingua hè stata liberata per esse usata à u capriccio o cum'è necessariu per a cumpusizioni finali. Ci sò quelli chì paragunanu cù Kafka, ma onestamente pensu chì ùn ci hè culore.

Frasi è paragrafi fruttu di l'alchimia literaria, induve certe volte l'estrangimentu hè cunfurmatu, a surtita da a realità per scoprela sottu à u prisma di a so natura essenziale; o storie perfette da cui emerge una facilità stupefacente per narrà è penetrà u più prufondu pussibule.

A realità, ma ancu a fantasia, passa in perfetta armunia da una parte di u specchiu à l'altru. A literatura cum'è magia. In unu di i mo rumanzi aghju salvatu una di e so citazioni : "Avemu marchjatu senza circà, ma sapendu chì andavamu per ritruvà." Pocu più ci vole à dì...

3 libri raccomandati da Julio Cortázar

Rayuela

Senza dubbitu u so megliu travagliu. Horacio Oliveira riflette nantu à a so esistenza, u so modu di campà, e so decisioni, ma ... sin'à quandu vulemu leghje? Chì ci vole à sapè? Quandu finisce sta storia?

A trama ci hè presentata cù a so natura disruptiva in quantu à qualsiasi intenzione narrativa fittizia. È in u fondu hè un pocu cum'è a vita stessa. U nodu di a storia hè u previstu, l'ordine naturale di e cose, e reazioni più o menu anticipate, e differenze di lettura sequenziale pruposte ci invitanu à esse un novu lettore in ogni nova lettura.

Perchè ùn simu mai a listessa persona è ùn pudemu mai leghje u stessu libru s'ellu cambia l'ordine. E nostre impressioni d'Orazio è e so circustanze ùn saranu mai listesse secondu cumu si avvicinemu à a lettura.

Sinopsi: "Contranovela", "cronaca di una pazzia", ​​"u bucu neru di un imbutu immensu", "una scossa feroce da i reversi", "un gridu d'avvertimentu", "una specie di bomba atomica", "una chjama à u disordine necessariu "," un umore ghjigantescu "," un babbu "...

Cù queste è altre espressioni alludite Rayuela, u rumanzu chì Julio Cortazar hà cuminciatu à sunnià in u 1958, hè statu publicatu in u 1963 è da tandu hà cambiatu a storia di a literatura è hà scuzzulatu a vita di millaie di giovani in u mondu.

Hopscotch di Cortazar

Bestiariu

Avete mai guardatu in u specchiu è avete dumandatu quale site? Ùn vi ne preoccupate, i caratteri in stu voluminu di storie finiscinu per fà per voi. A scuperta di a bestia, l'essere vivu di basa chì diventa cuscenza di u so esse in una riflessione chì a fighja, ùn hè micca sempre cunfortu, ma hè chjaramente necessariu. Ùn hè micca un prucessu di mutazione, ancu s'ellu hà u so puntu di fantasia ...

Sinopsi: Bestiario hè u primu libru di storie chì Julio Cortázar publica cù u so nome veru. In issi ottu capulavori ùn ci hè mancu u più chjachjaru o manghjatoghja di ghjuventù: sò perfetti.

Queste storie, chì parlanu d'ogetti d'ogni ghjornu è di eventi, passanu in a dimensione di l'incubo o di a rivelazione in modu naturale è imperceptibile. A surpresa o u cunfortu sò, in ogni testu, un cundimentu chì aghjusta u piacè indescrivibile di leghje lu.

E so storie ci scumudanu perchè anu una caratteristica assai rara in letteratura: ci feghjanu, cume s'elli aspettessinu qualcosa da noi.

Dopu avè lettu sti veri classichi di u generu, a nostra opinione nantu à u mondu ùn pò micca stà listessa. Bestiariu hè cumpostu da "Bestiariu" "Lettera à una ghjovana signora in Parigi" "Casa presa" "Cefalea" "Circe" "E porte di u celu" "Omnibus" è "Far".

Bestiariu

Cronopios è storie di fama

In fondu simu fantasie, pretese di l'eternità soffiate cum'è sementi di Dandelion. A fantasia di Cortazar hè una di l'esuberanza esistenziale, induve pudemu truvà u più ridiculu è risonante cum'è u più bellu trà u warp.

Strangement à ride nantu à a funzione vitale di tuttu o nunda. Lirismu o prosa puetica, perle per scopre u gustu squisitu in a lettura.

Summariu: Historias de Cronopios y de Famas hè un viaghju fantasticu chì ci alluntana da a realità per purtacci in l'universu ludicu chì Cortázar hà creatu in i spazii chì crescenu trà ogni situazione quotidiana.

In l'absolutamente mundanu si trova a capacità di fà nasce l'osservazioni più insospettate, per rompe l'equilibriu delicatu in u quale subsistemu. L'esistenza di i Cronopios, quelli esseri umidi è verdi, hè statu palisatu à Cortázar durante un spettaculu teatrale, pocu dopu à a so ghjunta in Francia.

Nantu à l'anni chì venenu avè principiatu à accumulà storii chì infine si stendenu in quattru categurie diverse, da esse publicati in un unicu volumu intitulatu Storie di Cronopios è Famas, in u 1962. Cortázar ci insegna magistralmente à rompe u fastidiu di a vita.

Dopu ci porta per a manu per visità una famiglia cumpletamente fora di l'ordinariu. Face un giru di u putere chì hè piattatu in tutte e cose plastiche è l'ogetti inanimati chì ci circondanu, per culminà in i famosi esseri immaginarii chì anu captivatu u mondu.

Stu libru hè un mischju di prosa cù puesia, di filosofia cù cumedia, di cronaca cù fantasia. Stu libru hè a guaranzia perfetta per fà surrisu ancu a persona più brutta.

Cronopios è storie di fama
5/5 - (6 voti)

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.