I 3 migliori libri di Carmen Laforet

Ci sò scrittori chì u so travagliu literariu hà una intenzione narrativa di u cutidianu senza più pretensione. Cusì finiscenu per esse etichettati in un tippu di realisimu o un altru. Quessi sò autori chì vi anu davanti à u bucu di a serratura per scopre a vita in a so minima occurrenza, induve l'eroi sò solu sopravvissuti è a trama trasuda è dà solu è esclusivamente vita.

Carmen laforet era unu di quelli scrittori cunsacrati à u particulare, à a rarità di l'individuu chì vola sopra u costumbrismu è i tempi ch'elli devenu campà.

Perchè u realisimu apparisce sempre cun più intensità in quelli mumenti in chì a storia particulare acquista u valore di a testimunianza di i tempi duri. È in questu spaziu particulare u rumanzu diventa una somma di sperienze trà u bagnu tragicu è magicu di a speranza. In a Spagna di l'anni 40 stu tipu di narrativa era chjamatu tremendu, è Carmen Laforet a cultivava cun lucidità brillanti.

Top 3 rumanzi raccomandati da Carmen Laforet

Nada

Chì ferma, nunda, o chì simu, nunda. Andrea hè incaricata di mette in scena u viotu chì si apre sottu quandu u disaccordu trà u persunale è u suciale diventa di più in più evidenti.

U persunagiu di Andrea ci porta per i camini di l'esistenzialismu circustanziale di un tempu cum'è u dopoguerra spagnolu. Normalmente un travagliu esistenziale vanta vantaghji filosofichi più o menu densi, più o menu brillanti in a so presentazione metaforica.

Ciò chì l'autore hà fattu cun questu, u so primu rumanzu, hè di cuncilià quella freschezza tipica di u novu cù l'intensa necessità di cumpone una storia altamente persunale, empathetic ravishing induve i ghjorni d'Andrea, e so descrizzioni soggettive di a Barcellona di u mumentu, a so ricerca per a bellezza trà a vulgarità è l'assunzione di inerzia versu u tragicu.

Andrea hè un gridu di libertà sepoltu, una voglia cuntenuta chì finisce per esplodere quand'elli trovanu u so mumentu opportunu, quellu momentu in u quale a vita accunsente infine cun quellu chì sente chì u destinu ùn hè micca solu di marchjà per u caminu marcatu.

Nunda, Carmen Laforet

À l'angulu

Laforet rapprisenta, una volta di più, u creatore divoratu da a so grande opera, un casu emblematicu di Patrick Süskind o di John Kennedy Toole. Ellu stessu Ramón J. Sender Hè statu affascinatu da sta storia è a hà fattu cunnosce à l'autore.

Allora tuttu ciò chì seguita hè finitu per cumpone un paisaghju literariu debitu à Nada. In u casu di Turning the Corner, u so rumanzu postumu, almenu si pò dì chì u mumentu di a vita di u prutagunista, Martín Soto, offre ancu scorci di quella freschezza in a prospettiva narrata è e descrizzione intornu à Madrid in u 1950.

Quandu più di vinti anni dopu, Martín Soto ci descrive quelli ghjorni, finimu per capisce a vita cum'è una somma di aneddoti chì ci cunducenu in un modu stranu versu una sorta di predestinazione chì pare nasce da u casu è a vuluntà ultima di l'emozioni, quelli chì suprananu sempre a ragione.

À l'angulu

L'insolazione

Di novu Martín Soto, quellu narratore di a so propria vita chì avemu scontru intornu à u cantu. Solu avà hè ora di cunnosce lu in essenza, in quellu periodu pienu di autenticità, ribellione è apertura à a maturità sessuale.

In questu libru scuntremu à Martín Soto trà l'età di 14 è 16 anni. Ellu, chì puderia esse un zitellu riccu, più o menu, senza cumplicazioni maiò, decide di lascià piazza à ciò chì u move in drentu.

L'imprissioni annantu à l'adulescenza chì stu rumanzu furnisce trascende u caratteru è diventa una bona riferenza per entre ogni volta chì hè necessariu in quella età in quale lasciemu tuttu per riapprendà à fighjà un mondu chì piattava, à parti uguali, bugie è sicreti.

L'insolazione

Altri libri consigliati di Carmen Laforet...

L'isula è i dimònii

Ci pò esse una certa fortuna in un primu filmu. Perchè ci hè assai di u massimu interessu in a prima storia chì hè decisu di cuntà. Ma a cunferma di l'autore o l'autore vene cù u so secondu rumanzu. In u casu di Carmen Laforet, stu rumanzu hè stata una apertura brusca versu u clarificamentu di a so imaginazione induve ella pudia vede l'esuberanza di e so risorse narrative è u so interessu prufondu per a storia da u più intensamente intimi.

Marta Camino hè un adulescente chì campa cù u so fratellu José è a so cugnata Pino in una casa à a periferia di Las Palmas in u 1938, versu a fine di a guerra civile. Cun elli, chjusu in una stanza, a so mamma, Teresa, chì hè impazzita dopu à un accidente, hè cunsumata. Sta vita di rutina di e tensioni cuntenute si rompe cù l'arrivu di certi parenti chì fughjenu a guerra in a Peninsula : u so ziu paternu Daniel, musicista di professione ; a so moglia Matilde, pueta cù forti valori cunservatori, è a zia Honesta, una donna romantica cù una parsunalità volubile.

Sò accumpagnati da Pablo, un pittore chì viaghja in l'isula per vede novi sceni. Marta capisce a so prisenza cum'è a prumessa di una vita sfarente, piena di sensazioni novi. U paisaghju bellu è sbulicatu diventa un prutagunista di più è tistimunia a scuperta implacable di i dimònii internu di i caratteri formidabili è a trasfurmazioni progressiva di a ghjovana, chì vede in u mare a strada di a so liberazione.

L'isula è i dimònii
5/5 - (7 voti)

1 cumentu nantu à "I 3 migliori libri di Carmen Laforet"

  1. სად ᲨეიᲫლება «არაფერი» ის პდფ ვერსიიშსიიერი? სასწრაფოდ მᲭირდება ეს წიგნი

    risposta

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.