I 3 migliori libri stimulanti Albert Espinosa

Nimu megliu cà Albert Espinosa per fà ci viaghjà per pruposte narrative vitali chì trasudanu resilienza. U stampu generosu è ottimistu di st'autore si riflette annantu à ogni pagina. Un veru piacè di scopre unu di i creatori chì ci aprenu u megliu à mondi empatichi, à l'umuri naufraghi in un oceanu di individualismu ingerente, ego ego gonfiatu è dolore superfluu ...

In questa nostra realità, a superazione di l'adversità hà sempre qualcosa di romanticu, un scrittu insultante cù u quale ripiglià e regne di un destinu sottumessu à l'ansietà. È quellu bravu Albert ne sà assai senza scrive l 'aiutu da aduprà si usa per truvà e surgenti di ognuna.

Ma u megliu di tuttu hè chì Albert scrive cum'è pochi altri. In più di u generu di l'umuri stessu, hè attualmente difficiuli di truvà trame chì sveglianu quellu sintimu pusitivu di lettura cum'è un attu sublimatore. U generu neru hè ciò chì trionfa avà. È benvenuti ancu, perchè micca.

Ma a lettura di un rumanzu oghjincu cù quellu caratteru guasi spirituale in a so simplicità è in a so prufonda di i benefici di campà, al di là di tuttu, hà u so meritu..., è u so ganciu. Migliaia è millaie di lettori l'approvanu.

3 rumanzi cunsigliatu da Albert Espinosa

Se ci insegnessinu à perde, vinceriamu sempre

Albert ci dice digià chì s'è no guardemu bè a vita ùn hà micca sensu. U sguardu internu hè a massima vicinanza pussibule, l'osservazione annebbiata di u nostru core internu finisci per guidà à u più infruttu di l'ombiccu è a perdita di ogni perspettiva.

A precisione d'Albert à mette in risaltu e nostre emozioni hè una cosa quasi chirurgica, tipica di quellu chì si hè operatu dopu à i più duri interventi di l'anima. È esce da a battaglia intaccatu o almenu ricostituitu hè a megliu garanzia di una filusufìa di vita custruita à prova di bomba.

S'ellu si aghjunghje à tuttu questu l'ottimisimu chì hè inherente à a vita, perchè ùn ci hè chè una sola è ùn hè inutile di leccare e ferite, ogni novu libru d'Albert hè quella saviezza chì si move trà e ficzioni è a to realità, a più diretta, a più. vi circonda Perchè a saviezza di u sopravviventi hè u megliu insignamentu per l'esseri morenti in quale avemu qualchì volta trasfurmà cum'è zombies.

Piccole storie, campioni di sopravvivenza, quelle chì ti rendenu più forte perchè ùn ti hà micca finitu, esempi narrati cù a virtù di e parabole muderne. Guariscendu da l'esempiu chì vi implora di piantà tante sciocchezze è assumete a vostra vita cum'è u caminu per scuntrà momenti di felicità.

Se ci insegnessinu à perde, vinceriamu sempre

Ciò chì ti diceraghju quandu ti vecu torna

Di stu rumanzu aghju da mette in risaltu sopratuttu quellu affundassi in sè stessu senza paura, chì saltà e so barriere finu à truvà e motivazioni più prufonde. Se amemu à qualchissia hè sempre per via di qualcosa di assai prufondu. Se pudemu esse assolutamente sinceri, a vita serà un bellu viaghju.

Summariu: U viaghju iniziaticu u più puru hè quellu chì ti move à cunnosce voi stessi. Se pudete ancu cunnosce ciò chì move qualcunu chì vi accumpagna in u viaghju, u percorsu diventa un pianu trascendentale soddisfacente, una cumunione vitale perfetta.

Pò esse chì, in u fondu, a nostra ghjente a più cara sia solu stranieri chì ùn cunniscimu micca in quelle circustanze chì ci imponenu di diventà quellu chì simu veramente, al di là di e nostre rutine è custumi cutidiani. Ùn pudemu ancu cunnosce noi stessi in mezu à i cerchi chjusi chì definiscenu a nostra esistenza di u ghjornu à ghjornu.

Albert Espinosa ùn si parla micca di un viaghju faciule cù tappe ben marcate. Camminà per cunnosce l’altri è per sapè quale ci accumpagna ci vole un’apertura tutale, una spartera di passate è brame, un viaghju à traversu a tristezza di perdite è brame senza suluzione.

U solu fattu di sparte tuttu què, u bè, u male, a speranza è a malincunia porta à una cunniscenza cumpleta. U prucessu di cunniscenza trà un babbu è un figliolu, a so spartera di e so anime diventa u fondu di sta storia.

Ma Espinosa, in più, sà furnisce l'azzioni necessaria, è l'argumenti precisi per a trama per avanzà, affinchì rimarchemu i caratteri assai vivi, finu à chì semu impregnati di e so prospettive è fussimu cummossi da elli, cum'è se avanzavanu à fiancu à elli.

ciò chì vi dicu quandu vi vegu di novu

U mondu turchinu. Amate u vostru caosu

Amà u vostru caosu significa rispettà voi stessi, e vostre capacità è u vostru tempu. Sopra è donne capaci di tuttu ùn esistenu. U caosu hè quellu vacu di impotenza. Assumendu chì a perdita è u caosu ci ponu cascà hè necessariu.

A metàfora o allegoria di st'assunzione di disordine ci hè data in stu rumanzu da certi ghjovani chì si affaccianu à diverse avventure, cum'è quelle chì a vita ci prupone à un'altra scala più prosaica ma simile in l'accettazione di ciò chì ci hè. , di i media. , è a migliione cum'è l'unica via d'uscita. Cù un spiritu pusitivu è un pocu umuri, ogni David pò scunfighja ogni Goliath.

Summariu: U mondu blu hè u novu rumanzu di Albert Espinosa; una storia chì culliga cù U mondu giallu è i braccialetti rossi è cù quale chjude una trilogia di culori chì parlanu di vita, di lotta è di morte.

Espinosa ci introduce una narrazione di avventure è emozioni nantu à un gruppu di giovani chì facenu una grande sfida: ribellassi contr'à un mondu chì prova à urdinà u so caosu.

Attraversu cinque persunagi, un’isula è una ricerca incessante da campà, Espinosa ci introduce torna una volta in u so universu particulare cù una storia chì si passa in un mondu di sognu è fantasticu, cù un iniziu cun forza è un esitu spirantosu è pienu di luce.

U mondu turchinu. Amate u vostru caosu

Altri libri consigliati da Albert Espinosa...

Bussole chì cercanu i surrisi persi

L'idea di l'isula hè un accostu recurrente per l'autore. Semu isule, custituemu arcipelagu ancu s'è in a bughjura di a notte ci pudemu dumandassi s'ellu ùn simu assolutamente solu. U vantaghju hè chì i nostri arcipelagu sò determinati da quelli altre isule chì avemu amatu è bisognu di più.

Summariu: Ùn smetteraghju mai di circà u mo arcipelagu di sincerità ... Vulete ne fà parte? «Ùn ci menteremu mai unu à l'altru ... Ascoltami bè, ciò implica più di esse onesti ... In stu mondu parechje persone sò false ... E bugie vi circondanu ...

Sapendu chì ci hè un arcipelagu di persone chì vi diceranu sempre a verità vale assai ... Vogliu chì fate parte di u mo arcipelagu di sincerità ... »« Sapendu chì pudete fidà si di l'altra persona, chì a faranu ùn vi mentisce mai, chì ti diceranu sempre a verità quandu sò

Ti face sente forte, assai putente ... "" È a verità hè chì move i mondi ... A verità vi face sente felice ... A verità hè, pensu chì sia l'unicu chì conta ... "

Bussole chì cercanu i surrisi persi

Quantu mi fate bè quandu mi fate bè

L'intra-storie più succulenti si mischianu bè in u formatu brevi chì finiscinu per cumpone un voluminu di esistenze indipendenti ma intrecciate chì ùn dependenu micca di un solu nodu. È Albert Espinosa Esercita dighjà a maestria in quellu di cuntà da l’alegurie è metafore più vicine chì finiscinu per metteci davanti à u specchiu. Cù un pocu di morale in ogni casu, i stori in stu libru finiscinu per fusione in un melting pot di sperienze saturate di culore è di vita.

Quantu mi fate bè quandu mi fate bè hè u mo terzu libru di racconti dopu à Finales chì meritanu una storia (2018) è S'elli ci insegnanu à perde, vinceremu sempre (2020). Hè a fine di sta trilogia di storie chì sò sempre storie per guarì l'ànima. U mo scopu di scriveli hè di divertisce è di piacè cù certi storii chì, per una ragione o per l'altru, anu preferitu risiede in uni pochi di pagine.

Quantu mi fate bè quandu mi fate bè
4.9/5 - (19 voti)

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.