Top 10 scrittori tedeschi

U fattu chì Francoforte hè a principale fiera di libri in u mondu ùn hè micca una coincidenza. A tradizione literaria tedesca ci porta à traversu grandi penne cù un halo di trascendenza in ogni generu chì si vede. Da u realisimu più vicinu à a terra è e so circustanze à a fantasia più luntanu di u nostru mondu. Un narratore tedescu appare sempre in ogni generu chì si distingue trà a media. Cù una solvibilità a prova di bombe chì assicura micca solu un quadru magneticu per i lettori di ogni generu, ma dinò un puntu di creatività chì sempre va oltre e naziunalità è emerge in ghjente benedetta da e muse.

Forse sò solu mè, ma qualunque sia u generu di u scrittore tedescu di turnu, pudete sentu un accennu di esistenzialismu fascinante in dosi precise richieste in ogni generu. È mette à indovinà chì puderia esse dovutu à un effettu geugraficu unicu. Da un latu u Mari di u Nordu è da l'altru u Balticu ghjunghjenu in u so attritu à a Germania più interna, sparghjendu pruposte narrative interne cum'è echi di sirena remoti. In fatti, u romanticismu hè natu in terre teutoniche...

Ramblings à parte, eccu andemu cù a mo selezzione di u megliu di a literatura tedesca. Cum'è in e mo selezzione di scrittori di altri paesiMi fucalizza nantu à i tempi più recenti.

Top 10 scrittori tedeschi cunsigliati

Thomas mann

Nuddu sà chì tippu di scrittore seria statu Thomas mann in una Europa senza guerra. Ma in e circustanze in cui hà campatu, da a prima à a seconda guerra mundiale, cù l'interguerra è l'ultimu dopoguerra inclusi, a so participazione pulitica cum'è baluardu intellettuale ùn l'ha mai lasciatu indifferente, ciò chì li costava. A cosa buffa hè chì Thomas Mann hè diventatu un idealistu da e duie parte, girendu progressivamente à manca mentre u nazismu guadagnava spaziu è applicava a so forza cum'è qualsiasi regula.

Esiliatu in parechji paesi, citatinu americanu per parechji anni finu à chì a so ideulugia di manca dichjarata hà finitu per marcallu ancu in quellu paese chì u novu nemicu era a Russia.

Un autore assai riesciutu, prima in a so Germania nativa è dopu in u restu di u mondu, digià quandu i so libri sò stati pruibiti in Germania. U babbu di figlioli idealisti cum'è quellu chì ùn hà esitatu à arruchjassi in armate contr'à u nazismu. Premiu Nobel di Letteratura in u 1929.

Senza dubbitu una vita agitata per st'autore, probabilmente u miglior cronista di ciò chì hè statu sperimentatu in Europa durante a turbulenta prima metà di u XNUMXu seculu.

Essendu un autore marcatu da e so cunvinzioni fermi (ancu antagonistiche à u tempu) è da e so circustanze, u so travagliu finisci impregnatu di quella cumplessa realità europea. Ma una lettura basica porta ancu un piacè incomparabile di una bona literatura.

michael end

Ci hè duie letture fantastiche assolutamente necessarie per ogni zitellu chì principia in literatura. Unu hè u picculu principe, di Antoine de Saint-Exupéry, è l'altru hè A storia senza fine, l ' michael end. In questu ordine. Chjamami nostalgicu, ma ùn pensu micca chì sia una idea scema di alzà quellu fundamentu di lettura, chì ùn svanisce malgradu u prugressu di u tempu. Ùn si tratta micca di cunsiderà chì a so zitellina è a so ghjuventù sia u megliu, piuttostu, si tratta di salvà u megliu di ogni volta per trascende più creazioni "accessorii"..

Cum'è di solitu accade in tante altre occasioni, u capu d'opera, a gigantesca grande creazione di un autore finisce per l'ombra. Michael Ende hà scrittu più di vinti libri, ma à a fine a so Storia infinita (purtata à u sinemà è rivisita di pocu tempu per i zitelli d'oghje), hè finita per esse quella creazione inaccessibile ancu per l'autore stessu pusatu una volta è una volta davanti à u so cantone di scrittura. . Ùn puderia esse micca replica o continuazione per u travagliu perfettu. Dimissioni, o amicu Ende, cunsidereghja chì l'avete rializatu, ancu s'ellu significava a vostra propria limitazione dopu... Ancu cusì, per via di a rilevanza eccezziunale di u so grande rumanzu, aghju avutu à mette in cima à a narrativa teutonica.

Patrick Suskind

Curiosamente, chjusu u podium di i narratori tedeschi cù un altru maravigliu hit. Ma hè chì Suskind hè assai simili à Ende. Seranu certamente unu di i casi più notevuli in a storia di a literatura in i seculi recenti.

Comu dicu, certi scrittori, artisti, musicisti o qualsiasi altri creatori anu a furtuna, a furtuna o a predestinazione di creà un capolavoru da nunda. In u casu di l'arti nobile di scrittura, Patrick Süskind Hè per mè unu di quelli toccu da a furtuna o da Diu. Inoltre, sò sicuru chì u so rumanzu El perfume hè statu scrittu in una corsa. Ùn pò esse micca altru modu. A perfezione assuluta (nulla à fà cù e so ombre o vani tentativi) ùn si cunforme micca à a disciplina ma à u casu, à l'efimeru. A bellezza cumpleta hè una materia di impronta, di deliriu, nunda di fà cù u raziunale.

Qualchissia o qualcosa hà pussutu veramente e mani di l'autore per finisce per scrive un travagliu cusì perfettu. In u famosu rumanzu Perfume, un sensu: l'odore, piglia u so veru putere sensoriale, adoratu da a mudernità, da u visuale è l'auditivu. Ùn hè micca una memoria più putente chì mai quandu hè assuciata à un odore?

U tristu vene dopu. Cum'è un creatore sapete chì ùn puderà mai più fà, perchè ùn hè micca statu voi, sò state e vostre mani guvernate da l'altri, pussede da l'altri. Ùn hè micca cusì, amicu Patrick ? Hè per quessa chì site un autore ombra. Senza mostrà a vita publica a vostra frustrazione per avè cunnisciutu a gloria di u prucessu di creazione.

Hermann Hesse

In a prima mità di u XNUMXu seculu ci era dui scrittori europei chì si distinguevanu assai, unu era u digià esaltatu. Thomas mann è un altru era quellu chì aghju postu quì in quarta pusizione: Hermann Hesse. Eranu tramindui alimani è tramindui viaghjavanu per quella strada amara versu l'alienazione di una patria  ch'elli fighjavanu stranamente.

È da quella alienazione anu sappiutu offre una literatura esistenzialista, fatalista, drammatica, ma à tempu riparà da l’idea chì a sopravvivenza di u peghju ùn pò purtà chè à a libertà è à l’autentichi sguardi di felicità. Cumu puderia esse altrimenti, anu finitu per esse amici in a so armunia creativa. È quellu chì sà, forse si sò finiti per alimentà l'altri per scrive alcune di e so opere migliori.

In fatti, eru un pocu esitante à separà elli in questa classificazione. Ma Ende è Süskind mi parenu più impressiunanti per via di a so capacità unica di cumpusirà capolavori chì anu finitu per divorà tutti dui. Hesse hà scrittu grandi libri trà u metaforicu cù un tagliu filusòficu chì scivola trà trame cù quellu residuu di u tragicu è di a resilienza. Parechji di i so libri sò visitati oghje da i lettori chì cercanu a motivazione. Made in Hesse allegories chì trascendenu u so tempu grazia à a so vasta cunniscenza di l'anima umana, l'emozioni è l'orizzonti cum'è scopi versu a sopravvivenza più piena pussibule.

Autore versatile induve esisti, capace di a trama più inquietante o di a storia intima più appassiunata. Perchè finu à pocu tempu Charlotte Link era una di e voci più autorevoli in a fiction criminale tedesca è europea. È cuntinueghja à esse un riferimentu per quella capacità per novi torsioni di trama in a so bibliografia. È hè chì, dopu à più di trent'anni dedicati à u mondu di a literatura, Link manighja magistralmente ogni tipu di chjave necessariu per ghjunghje à u livellu di bestseller in ogni tipu d'opere.

Tantu cusì chì una volta chì a vitola di l'autore più venduta hè stata ottenuta in un generu cusì esigente cum'è noir, Charlotte Link hà firmatu per un aspettu narrativu più periodu, cù quella intimità chì captiva ancu i lettori di a mità di u mondu attraversu autori cum'è Maria Dueñas, in u mercatu spagnolu, o Anne jacobs in u mondu

Cusì ùn sapete sicuramente mai induve u prossimu rumanzu da un narratore ingeniosu è variabile cum'è Link romperà. Penna vertiginosa à le volte è carca di prufundità à l'altri, cù una caratterizazione scrupulosa di i caratteri per u rolu ch'elli devenu ghjucà in u settore. Affidabilità tedesca finu à a fine finale o sorpresa. In particulare, viderete chì quì ci fermemu cù e so pruposte più scure, ma senza sminuisce a so grande capacità camaleonica.

In qualsiasi altra professione o dedica, quelli chì ghjunghjenu inaspettatamente sò etichettati cum'è parvenuti o accusati di trasgressione. Hè pruvatu chì a literatura accoglie sempre chiunque abbia qualcosa di interessante da cuntà à bracci aperti quandu u face cù quella consegna necessaria di qualunque scrittore bonu.

Esempii prototipichi di st'arrivu à lettere da lochi assai diversi, chì finiscenu per esse spazi cumuni, sò, per esempiu, duttori cù tippi cum'è Robin Cook, o difesa cù l'immensurabile John Grisham. In un spaziu vicinu à quellu di a prufessione ghjuridica, truvemu a ghjustizia. È trà i ghjudici, pochi sò passati in una narrativa fittizia cù u significatu di bernhard schlink.

Pocu pudianu i cunniscitori di st'autore immaginà, in a so pratica di giuristu, ch'ellu puderà offra storie cù un tale background umanisticu, cù una sensibilità accattivante è cun approcci chì sò inquietanti per via di u so contrapesu naturale trà l'esistenziale è un'azzione delineati cun un tipu di efficienza narrativa.

Cars di vita è sintesi sintesi nantu à a natura di l'anima chì, in essenza, prova solu à occupà i so ghjorni cavalcendu e so proprie cuntradizioni. Cuntradizioni chì, cume prove o testimunianze spertizie, cercanu solu di scopre quella verità ultima chì ci cummove.

Schlink descrive sempre caratteri altamente dettagliati in a so parte più prufonda, induve sicreti indicibili residenu, mancu sottu ghjuramentu. A trama di ognuna di i so rumanzi pivota sempre intornu à quella splendore di i prutagonisti trasformata in una fundazione, esposta davanti à a ghjuria di i lettori chì ascoltanu attenti à emette un verdict cum'è laici in l'affare di a vita chì anu bisognu à capisce tanti enigmi preziosi. chì solu in l'ultima pagina trovanu quella mutivazione ultima per dà a so vita sana à a so difesa.

Erba di Günter

Erba di Günter Fù un autore cuntruversu à le volte per a so pruposta narrativa cun grande dosi di critica suciale è pulitica. Ma in listessu tempu, hè un scrittore illustre capace di prisentacci storie assai umane chì sboccanu da quella scenografia di u puliticu cum'è un elementu guasgi sempre viulente di coesistenza, almenu in u periodu storicu ch'ellu duvia campà è sempre attraversu sistemi di putere totalitariu puliticamente o economicamente.

Narratore di a Germania risultatu da a seconda guerra mundiale, è creatore di un stile realistu, cù quellu toccu fatalistu di l'idealistu à u puntu di cunvince si chì u suciale hè guasi sempre una battaglia persa, finirà per impregnassi di a so opera literaria cù quidda idea di l'eterni perdenti: a ghjente, e famiglie, l'individui sottumessi à i capricciosi alti è bassi di grandi interessi è à a deformità di l'ideali patriottichi.

Mettiti à leghje Günter Grass hè un eserciziu per avvicinassi intraistoria europea, quellu chì i funziunarii ùn si occupanu micca di trasferì in documentazione ufficiale è chì solu scrittori cum'è ellu ci presentanu a so crudezza più assoluta.

Petru stamm

L'inquietudine, in u sensu più largu è favorevule di u termine, hè l'essenza di un scrittore cum'è Petru stamm. Un tippu induritu in e lettere di quellu più autenticu autodidattu, quellu chì ùn hà padrini nè lettere di raccomandazione.

E benintesa, inciampà intornu hè qualcosa inerente à a cundizione di u creatore di ogni campu chì scopre a so vena creativa senza avè precedenti radici familiari o contatti pertinenti in u mondu di u ghjornu. Solu à a fine ci sò ancu opportunità per u veru geniu, malgradu tuttu.

U so rumanzu Agnese era a chjave, quella opara di qualità innegabile chì hà finitu per sfondà i soliti muri alzati contr'à i disheredati è i prufani in un mondu cum'è u literariu in stu casu.

Stamm hè un intimità esistenzialistu, surpresu, oniricu, alienatu è à u listessu tempu sublimatu da a so forma concisa è brillante versu quella impronta assai persunale. Un stampu inconfundibile sempre necessariu per rilevà narratori diversi da a mediocrità è cusì pudè osservà u mondu è i persunagi chì simu tutti cù novi prismi.

Sebastian fitzek

Sarà chì ogni avvucatu hà in un difensore potenziale di u crimine, secondu u cliente chì u sceglie. O simpliciamente chì l'approcciu à u mondu ghjuridicu ecciteghja alcune muse chì finiscenu per sottumettesi à u generu neru, stanchi d'inspirà passioni superiori d'altri tempi. U puntu hè chì Sebastian fitzek es unu di più di l'avucati passati in literatura di fizzione, cum'è a nostra Lorenzo Silva, senza andà più luntanu.

Una letteratura da a prufessione ghjuridica nantu à a quale i so autori annullanu approcci di thriller giudiziale; affruntanu u mondu di l’infernu (chì finisce per esse rispunsevule davanti à u ghjudice menu di ciò chè no vuleriamu); o si lampanu in un generu neru chì cunnessa cù i subterfugi di una ghjustizia troppu ceca à le volte.

In u casu specificu di l'avucatu Fitzek Ciò chì si pò mette in risaltu u più hè a so intensità in un inseme di opere frenetiche di suspense psiculogica chì, piuttostu chè di guidacci attraversu i palazzi di ghjustizia luminosi, ci porta in i curridori scuri di a mente.

Rumanzi in cui à le volte ti senti cum'è una bambola à a misericordia di i destini insospettati di una trama meravigliosamente sviluppata, in a quale entri senza pussibile rimissione di lettura. Ogni lettore Fitzek hà in cumunu sta idea di u magnetisimu di i persunaghji cullati in una tela di ragnu, pruvendu cun grande difficultà à fughje versu l'estremu induve pare chì a liberazione di a trappula labirintica puderia esse.

Cornelia funke

U generu di fantasia si trova in Cornelia funke una pietra angulare chì equilibra a narrazione di i grandi autori di a narrazione più epica (dicemu Patrick Rothfuss), cù una fantasia più tradiziunale (dicemu ancu u tedescu michael end). Tuttu in un latu zitellinu è giovanu chì inverdisce quella letteratura tantu necessaria in quantu à contrapesu à i rumanzi in furia, gustosu per i ghjovani lettori ma privi di fondu.

Perchè saremu d'accordu chì ci hè un abissu trà "A storia senza fine" è un libru chì si puderia chjamà "U ghjornu chì Francisca hà scupertu chì u verde è u rossu ùn si mischjanu micca" (qualsiasi similitudine cù a realità hè mera cuincidenza). Funker si lavica, sia in e so saghe sia in rate individuali, in quelle opere di reminiscenze classiche, vale à dì cù una morale. Sempre sviluppendu i nodi cun ingenuità squisita.

Cusì cù Funke l'immaginazione di i nostri zitelli sò in boni mani. È ancu a nostra propria immaginazione pò ancu piglià un bonu bagnu di rinnuvamentu trà e trame di stu grande autore tedescu capace d'empatizà, cum'è solu i grandi cuntatori di storia, u cunnoscenu, cù quellu mondu trà zitellina è prima ghjuventù, induve pudemu stallà essenze nantu à u bè è u male chì sò prughjettati da mondi luntani versu u cumpurtamentu più mundanu di i giovani.

5/5 - (24 voti)

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.