Pare una bugia, da Juan del val

Pare una bugia
Cliccate libru

Juan del Val Hà avutu u piacè di ritruvà quellu chì era. Un altru ellu da pocu tempu fà, da micca tanti usi è vizii, da micca tanti anni fà.

Ogni intenzione di autobiografia diventa parte di una vita fittiziunata. A Memoria, in u so duminiu u più persunale, hè quella chì hà, magnifica o riduce à l'assurdu, esalta o dimentica, deforma o trasforma. A cosiddetta memoria à longu andà custruisce a nostra identità basata nantu à una vita di cuntrasti forti trà tempi belli è cattivi. Cusì per cunfessà apertamente, cum'è l'autore hà fattu, chì questu hè u rumanzu di a so vita sottu u nome di un altru prutagunistu hè, in sè, un attu di autenticità.

Ùn vogliu micca dì chì ciò chì ci hè trasmessu in una autobiografia "standard" hè falsu, hè piuttostu una perspettiva di unu nantu à una ughjettività mai rializata.

Juan del Val era quellu tipicu tippu chì hà natatu trà e premature acque di u nihilisimu o di a ribellione, secondu u mumentu, qualcosa chì hè accadutu à parechji di noi chì eramu ghjovani micca tantu tempu fà (in certi casi più cà in altri 🙂

Ma ciò chì stu scontru cù u zitellu chì era l'autore cuntribuisce hè l'intensità. Da l'adolescenza à quellu primu attaccu di responsabilità (chjamatelu travagliu, chjamatelu solu svegliu da a maturità), tuttu accade in modu intensu. È a vita, cum'ellu hà annunziatu u pueta, hè un tesoru, un bagagliu preziosu di emozioni è di sensazioni racolte più chè mai durante a ghjuventù.

Cum'è accadutu in u rumanzu recente U sguardu di u pesciu da Sergio del Molino, a narrazione di una ghjuventù chì hè determinata à esse difficiule pò purtà à una persona chì hè saggia in sperienze è preparata per tuttu ciò chì deve vene. Più di tuttu perchè sopravvivere da sè stessu, quandu si face un occasionale cumpagnu di autodistruzione, ùn hè micca sempre faciule.

È à a fine, l'umuri di i sopravviventi sorprendenu sempre, accumpagnati da una spezia d'orchestra cum'è quella di u Titanic, decisa à cuntinuvà à fà musica sempre, circhendu a sinfunia ghjusta ancu per a cundanna inesorabile.

E persone chì anu passatu a so ghjuventù cum'è funambulisti probabilmente surrisanu di più. Sapendu chì l'anu strinta senza stancià si nantu. Stu libru hè un bon esempiu.

Pudete cumprà avà Pare una bugia, u novu libru di Juan del Val, quì:

Pare una bugia
tariffu post

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.