Gog: u cuntu novu principia, da JJ Benítez

libru-gog
Dispunibule quì

Gog hè sempre statu quì, aspittendu u so mumentu. L'apucalissi hè u so partitu, è ci simu tutti invitati.

Se ci hè un scrittore sorprendente è sorprendente in termini di i libri ch'ellu stalla, hè sempre JJ Benitez. Da quandu aghju cunnisciutu u so travagliu, in u principiu di Caballo de Troya, stu Navarrese, dighjà universale di lettere, s'hè avvicinatu à tuttu cù una cunghjunzione magica di finzione è ghjurnalismu. Senza pudè discernisce in parechje occasioni induve un genaru finisce è l'altru principia.

È questu hè u megliu per mè di JJBenítez, a so capacità di sorpresa cuntinua. Ùn sò micca se l'editori cù i quali aghju travagliatu anu mai ricevutu linee guida cummerciali. Ma sì questu hè u casu, pare ch'ellu li passessi sempre per u fodera. A mo parè, JJ Benítez scrive ciò ch'ellu vole quandu ne hà a voglia.

Se avemu amparatu pocu fà u so libru documentariu nantu à Ché Guévara, Aghju avutu babbu, avà tornemu à i vechji modi nantu à e storie di origini remoti è fundazioni ghjurnalistiche di u nostru mondu ...

Stu libru, Gog: cumincià u cuntu à u cuntuHè una di quelle storie vere fatte in Benitez, trà u fittiziatu è u documentatu esaustivamente (ricordati Cavallu di Troia è e so note in piè di pagina induve tuttu era perfettamente riferitu). È ciò chì si gode quandu si avvicina à stu libru, micca cusì vastu quant'è l'immensu inseme di Cavallu di Troia ma putente quant'è questu.

Chì ci hè a fine di a nostra civilizazione, ùn ci hè dubbitu. Nunda ferma. S'ellu ùn hè micca l'ultimu spegnu di u sole, serà chì a nostra palla sia manghjata da un bucu neru. O chì l'universu smette di espansione è alcune pianete cumincianu à scontrassi trà di elli per via di l'inerzia di u muvimentu infine fermatu da un Diu stancu di ghjucà cù u so ghjoculu durante i millenarii chì pò cumpone solu unu di i so secondi ...

JJ Benitez a sà megliu cà nimu. Ci hè una fine per tutti. A fine pò esse documentata appena un ghjurnalistu cun una prodigiosa immaginazione diventa neru nantu à biancu. A quistione hè, cum'è annunziatu à u lanciu di u libru, se vulemu sapè cumu serà quellu crepuscolo di u mondu, forse per scrive a nostra lista di cose da fà.

Per avà, prima di cumincià à leghje u libru, duvete sapè chì l'affare hè più vicinu di ciò chì si pò imaginà. È sì insistite sempre à girà e pagine di sta storia trà l'apucalipticu è ciò chì hè necessariu per u ghjustu silenziu di u mondu, preparate quellu vechju carnettu accantu à u libru. Andate à scrive quelle cose pendenti è apprufittate di u fattu chì a narrazione ùn hè micca cusì larga per dà una risposta cumpleta à i vostri desideri finali ...

Puderete avà cumprà Gog, u cuntu à u ritornu principia, u novu è intrigante libru di JJ Benítez, quì:

libru-gog
Dispunibule quì
tariffu post

3 cumenti nantu à "Gog: u cuntu di ritornu principia, da JJ Benítez"

  1. NOSTRADAMUS È L'ASTEROIDU AN10 1999

    Seculu X
    Quatuor 72

    L'annu mille nove centu novanta nove sette mesi,
    Da u celu venerà un grande Rè di u terrore:
    Rinvivisce u grande rè d'Angolmois,
    Nanzu dopu à Mars regna per beatitudine

    Nostradamus ci parla di qualcosa chì vene da u celu è chì hà da causà un grande terrore trà l'omu.
    Chì pò vene da u celu chì provoca tanta paura trà l'umanità?
    Un asteroidu.
    Quandu l'astronomi scoprenu un novu asteroide, hè chjamatu dopu à l'annu in cui hè statu scupertu.
    In u 1999 l'astronomi anu scupertu un asteroide chì s'avvicinerà periculosamente di a Terra in u 2027 è u 2039.
    Asteroide chjamatu 1999 AN10.
    Nostradamus ci darà u nome di l'asteroide in u so quatrain è ci dice chì hà da schjattà nant'à a Terra?
    Ci dicite chì dopu a caduta di l'asteroide, a guerra regnerà felice? (Marte diu di a guerra in a mitulugia rumana)

    Nostradamus hà scrittu i so quatrains in francese, se guardemu bè a prima linea di u quatrain originale, pò esse traduttu cum'è "L'annu 1999" è in listessu tempu ci dà u nome di l'asteroide "The an 1999".

    Século 10
    Quatra 72
    L'an mil neuf cens nonante neuf sept mois,
    Du ciel vedrà un grande Roy d'effrayeur.
    Risuscitatu u grand Roy d'Angolmois.
    Avant apres Mars regner par bon heur.

    Osservemu dinò chì Nostradamus hà inclusu u quatrainu di l'asteroide in u decimu (10) seculu chì ci dà più indizii nantu à u nome cumpletu di l'asteroide chì in u futuru hà da influenzà a terra.
    Asteroid an10 1999.

    Centuria I.
    Quatuor 69
    A grande muntagna tonda di sette stadia,
    Dopu a pace, a guerra, a caristia, u diluviu.
    Sbarcherà, ingullendu grandi regioni,
    Sempre vechju, è grande fundazione.

    A muntagna tonda si riferisce à a forma di l'asteroide è ci dice a dimensione, sette furlongs.
    U stadiu hè un'unità di lunghezza rumana equivalente à 134 metri.
    A dimensione tutale chì ci dà per l'asteroide hè di circa mille metri, listessa à l'asteroidu AN1999 10.
    Ci dice in u quatrain chì prima di a caduta di l'asteroide ci serà a pace ma poi vene a guerra è chì a caduta di l'asteroide pruvucarà una inundazione, in questu modu ci dice chì cascarà in mare, ingullendu (inundazione) grandi regioni.

    Seculu II
    Quatrain XVIII
    Piuvita nova è subita, impetuosa.
    Impedirà improvvisamente e duie armate:
    Pietra, celu, fochi facenu u mare petricosu,
    A morte di sette terre è mari di colpu.

    In questu quatrain ci parla di una petra chì venerà da u celu è farà chì u mare sia petricosu. A caduta di l'asteroide in mare spiazzerà l'acqua, causendu un tsunami, espunendu u fondu marinu, ancu vedendu e petre in questu. (Fà u mare petricosu).

    In l'apucalipse di San Ghjuvanni si parla ancu di a caduta di un asteroidu in mare.
    «U sicondu ànghjulu hà fattu saltà a tromba, è cum'è una grande muntagna chì brusgiava cù u focu, hè statu lampatu in mare; è a terza parte di u mare hè stata trasfurmata in sangue è a terza parte di l'esseri viventi chì eranu in mare sò morti, è a terza parte di e nave hè stata distrutta "(Revelazione 8: 8,9)

    Induve cascarà l'asteroide?
    Nostradamus ci dice chì cascarà in mare pruvucendu una onda chì inunderà grandi regioni.
    Basta à circà un quatrain chì ci parli di una onda di grande prupurzione.
    Pensu chì u quatrain hè u seguente:

    Seculu VIII
    Quatrain XVI
    In u locu chì Hiero hà fattu custruisce a so nave,
    Una tale inundazione sarà cusì subita,
    Chì ùn ci serà nè locu nè terra per rifugià si,
    L'onda risalirà Fesulano Olímpico

    Hieron II, rè di Siracusa (265-215 a.C.) hà urdinatu a custruzzione di una nave cù quale nisun altru pudia cumpete, è in effetti, era cusì grande chì un portu ùn era micca truvatu in tutta a Sicilia chì puderia cuntene lu è l'hà resu. carcu di granu in rigalu à Tolomeu III in Alessandria.
    Fesulano: Faesulae, Fiesole, hè una cità di a pruvincia di Firenze, in Toscana, in Italia. Hè situatu à 8 km da Firenze nantu à una muntagna (346 m). In sta cità truvemu un teatru rumanu perfettamente cunservatu.
    Chì pò causà una inundazione cusì subita chì nimu pò fughje?
    Chì pò causà una onda di tale magnitudine chì va da a cità di Siracusa (Sicilia) à a cità di Fiesole in u nordu di l'Italia?
    L'impattu di un asteroidu in mare è u tsunami ch'ellu hà da fà?

    Seculu II
    Quatuor 16
    Napuli, Palermu, Sicilia, Siracusa,
    Novi tiranni, fochi celesti ardenti:
    Londra, Gand, Bruxelles è Sousse Force
    Grande hecatombe, trionfa, celebra a vittoria.

    Nta stu quatrainu Nostradamus ci rinumina a cità di Siracusa, cù fochi celesti è una grande hecatombe.

    Juan Carlos di Madrid

    NOSTRADAMUS È SEXTILLA NUMERU 27

    Sextilla, 27 anni

    Celeste feu du costé d'Occidente,
    Et du midy, courir jusqu'au Levant,
    Vers demy morts sans point trouver racine
    Troisème aage, a Mars le belliqueux,
    Des Escarboucles on verra briller feux,
    Aage Escarboucle, et à la fin carestia.

    U focu celeste à u latu uccidentale,
    È à meziornu, corri versu u Levante,
    Vermi mezu morti senza truvà radiche
    Terza età, à Marte u guerrieru,
    I carbunculi saranu visti à lampà focu,
    Età di Carbuncle è fame à a fine.

    Se guardemu attentamente à a sestillia numeru 27 è u seculu X quatrain 72 parlanu praticamente di a caduta di qualcosa chì vene da u celu è chì Marte (guerra) regnerà felice.

    In a sextilla ci parla ancu di "a terza età di Marte u guerrieru" un modu di parlà di a terza guerra mundiale.

    Século 10
    Quatra 72

    L'an mil neuf cens nonante neuf sept mois,
    Du ciel vedrà un grande Roy d'effrayeur.
    Risuscitatu u grand Roy d'Angolmois.
    Avant apres Mars regner par bon heur.

    Seculu X
    Quatuor 72

    L'annu mille nove centu novanta nove sette mesi,
    Da u celu venerà un grande Rè di u terrore:
    Rinvivisce u grande rè d'Angolmois,
    Nanzu dopu à Mars regna per beatitudine.

    Nostradamus ci dà u nome di l'asteroide chì falerà in terra in l'avvene.

    Asteroid an10 1999. "L'an mil neuf cens nonante neuf".
    L'annu di u primu avvicinamentu di questu asteroide à a Terra hè u 2027.

    Hè curiosu di vede cumu Nostradamus hà piazzatu a sextilla à u numeru 27 u listessu annu chì quellu asteroidu si avvicinerà à a terra.
    Se leghjimu u numeru 72 in daretu, u numeru 27 apparisce.

    Juan Carlos di Madrid

    risposta
    • Bonu ghjornu, assai più faciule ch'è tuttu: l'asteroide hè vicinu à ghjunghje è pruvucarà una distruzzione guasi tutale, ma ciò chì a prufezia di lugliu 1999 riferisce hè l'arrivu in quellu mese di u stessu annu di u wifi, creatu da Apple, chì u simbulu. hè una mela muzzicata è chì porta oghje a civiltà à i limiti induve si pò fà tuttu, ma soprattuttu distruttivu, sia suciale, puliticu è militare. Curiosu, nò?

      risposta

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.