A nostalgia di a Donna Anfibia, Cristina Sánchez Andrare

Cumu seria Sabina, "ùn ci hè nustalgia peghju chè brama di ciò chì ùn hè mai, mai accadutu". Daretu à u sipariu di a realità, e leggende custituiscenu quella spezia d’epica nostalgica chì magnifica i fatti o li rende più rari. À a fine hè u cumpendiu da i dui lati di i fatti. A literatura di Cristina hè incaricata in stu casu di empie tuttu di quella sensazione magica finale di ciò chì hè statu vissutu in altre pelli per sente chì tuttu hè veru, tragicamente veru.

A vechja Lucha hè per esse tombu da u so maritu davanti à u sguardu stupitu di a so nipote. L'urìggini di u rancore accumulatu annantu à decennii data di a prima matina di u 2 di ghjennaghju di u 1921. U ghjovanu Lucha hà sperimentatu u naufragiu di u vapore. Santa Lisabetta à a bocca di l'estuariu d'Arousa, di fronte à l'isula di Sálvora. Mentre chì l'omi celebravanu l'arrivu di l'annu novu, e donne affruntàvanu sole à u salvamentu di i naufragi ghjittandusi in mare cù e so dorna.

Eranu cunsiderate eroine, ma i rumuri sò ancu intesu nantu à i cumpurtamenti micca cusì epici, in quale l'avidità è u pillage coexistisanu. Quella notte Lucha si n'andò à a spiaggia vestita di sposa : si trascinava i so capelli lunghi, è lasciò chì a cunfusione a purtari davanti à un naufragu nudu ma cù un cappellu à cilindro. Quale era ? Un musicista inglese o u diavulu incarnatu ? Perchè Lucha hà finitu nudu cum'è ellu ? Ciò chì hè accadutu quellu ghjornu marcarà a so vita, quella di a so figliola è ancu quella di a so nipote.

A cumminazzioni di un fattu storicu di enormi ripercussioni in u so ghjornu, cù a ficzioni permette Cristina Sanchez-Andrade piglià un viaghju unicu attraversu trè generazioni di donne da una piccula cumunità di pescatori piena di caratteri memorable (cum'è l'enigmaticu hippie Stardust, o a prudish Jesusa).

Encore une fois, l'auteur mêle savamment le réalisme le plus cruau et le délire surréaliste, suscitant des aromes précis du formidable si, u realisimu magicu di Cunqueiro è u grottescu di Valle-Inclan. U risultatu hè un rumanzu affascinante : una riflessione nant'à a mimoria chì implica sicreti è ghjilosi, culpevule cullettivu è desideriu feminile ; una sfida à u lettore, scritta cun abilità tecnica è una prosa eccezziunale, capace di creà un ghjocu ipnoticu chì ùn finisce finu à l'ultima pagina.

Pudete avà cumprà u rumanzu "A nostalgia di a donna anfibia", di Cristina Sánchez Andrade, quì :

CLICCA U LIBRU
tariffu post

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.