U Giardinu di l'Enigmi, da Antonio Garrido

U Giardinu di l'Enigmi, da Antonio Garrido
Dispunibule quì

Associazione libera di idee hè ciò chì avete. Appena aghju scupertu di u novu rumanzu da Antonio Garridu: " U giardinu di l'enigmi ", mi ricurdò di u famosu pittura à l'oliu di Hieronymus Bosch. Iè, quellu chì cambia l'enigmi per i delizie.

Pò esse una questione di l'exuberanza parallela trà u famosu pittura è a larga carriera literaria di l'autore, chì sà ?

Nota particulari da parte, u puntu hè chì sottu u sigillo Casa editrice Espasa, da u 26 di nuvembre puderemu guddà un novu grande rumanzu di Antonio Garrido. Una trama affascinante cù un ambientu di u XIXmu seculu chì ci immerge in i luci è l'ombra di un mondu datu à a mudernità, cù quellu effettu di chiaroscuru di grandi storie di suspense.

"U Garden of Enigmas hè un thriller assorbente ambientatu in a Londra vittoriana, ispiratu da i misteriosi avvenimenti chì circundanu a Grande Esposizione di u 1851.

Rick Hunter, un cacciatore di ricompense cù un passatu scuru, è Daphne Loveray, una matematica libertina, vedenu in questa storia eccitante puntellata di crimini, in quale anu da scopre l'assassini in u cuntestu di una Londra in piena fermenta industriale.

In trà, i servizii sicreti di l'Uffiziu di l'Affari Esteri è una lingua criptografica misteriosa, estratta da l'harem turchi, implicati in una gigantesca cuspirazione criminale.

Trà realità è fizzione

L'ambienti storicu di u rumanzu ci porta à Londra in i mesi prima di a celebrazione di a prima Esposizione Universale, un bughjone di travagliadori è machini in quale travaglianu contr'à u tempu per finisce l'opere à tempu.

In questu ambiente sorprendente, i nostri prutagonisti anu da affruntà cunflitti periculosi ligati à a pulitica è i costumi vittoriani, cum'è a Guerra di l'Oppiu trà l'Imperu Britannicu è a China fastosa, cù l'ombra di a putente Cumpagnia di l'India Orientale cum'è una sinistra attrice in tuttu u rumanzu.

Inseme à i prutagunisti, truveremu veri parsunaghji di quella avventura straordinaria, cum'è Lord John Russell, u Primu Ministru, o Lord Henry Palmerston, u Sicritariu di l'Affari Esteri, chì seranu fundamintali à a risoluzione di l'eventi enigmatici chì sò narrati.

A lingua di i fiori

À l'iniziu di l'era vittoriana, quandu a moralità stretta impedisce a manifestazione di passioni, l'arrangamenti fiurali diventenu u mezzu ideali di mandà missaghji. U rè Carlu II d'Inghilterra stessu hà stabilitu u so propiu codice inspiratu da i harem turchi, è hà struitu à a famiglia Hartford di Edimburgo, i so ghjardinari persunali, in l'arti occulte.

Duranti dui seculi, i Hartford sicretu guardavanu "u sicretu di i fiori", finu à chì a vedova Hellen Hartford si trasfirìu in Londra per dirige Passion of the East, u salone fiurali chì a nubiltà sceglie per creà i missaghji più suggestivi. Cusì, sottu à i so bouquets esotici, i stori più sordidi di lussuria è sessu cuminciaru à circulà à i partiti sofisticati di Kensington Palace.

Ma micca solu quelli tipi di missaghji ...

Un tributu à a grande narrativa inglese di u 19u seculu

Ci hè assai di u realisimu duru di Oliver Twistdi Dickens in a descrizzione di a vita in u mondu sotterranu di Londra. Ancu in quellu di parechji parsunaghji, cundannati à campà male è à mori male in una cità induve i rati vaghjianu in libertà è i zitelli cessanu di esse zitelli appena svizzati.

Da un bonu amicu di dickens, Willie Collins - di A petra di luna- beie una di e trame più esotiche di u rumanzu. Hà e so radiche in l'India culuniale, in storie chì combinanu a gloria imperiale è a corruzzione di l'apparatu di u guvernu cù maledizioni ligati à l'antichi culti indù.

Conan doyle y Defoe, parenu cumparisce in dui caratteri assai diffirenti:

Rick Hunter, u prutagunista, hà fattu e so cumpetenze di osservazione è deduzzione modus vivendi; In fatti, senza tali cumpetenze, avissi digià mortu in unu di i tanti casi chì face cum'è un cacciatore di recompensa. A so epica persunale trascina ancu uni pochi di gocce di u Conti Monte Cristu, di Alessandro dumas.

Per a so parte, l'ingegnu Memento hà qualcosa di Robinson Crusoe : vive in isolamentu è inventa gadgets chì l'aiutanu à sopravvive in a jungla urbana.

Infine, i dialoghi trà Rick è Daphne è i sceni di a fioritura, i giardini di Cremorne è i palazzi aristocratici rendenu omagiu à l'ingegnu, l'argumentu, l'intelligenza è a delicatezza di alcuni di i grandi romanzi di a prima metà di u XIXmu seculu, cù Austen è Brontë in capu.

Una galleria fascinante di caratteri

Rick HUNTER

Quale hè veramente Rick Hunter? Chì secreti scuri sò oculati sottu quella falsa identità ? Perchè u so torsu hà cicatrici? È per quessa, perchè un omu educatu cum'è ellu travaglia cum'è cacciatore di recompensa, assuciatu à un tippu senza scrupulu cum'è Joe Sanders?

In a personalità di Rick ci sò più dumande chè certezze. Sapemu chì vulete vendetta di qualcunu chì vi hà causatu dannu irreparabile in u passatu; chì hà cunniscenze notevuli di botanica; chì odia i ricchi; ch'ellu hè attrattiva è un bonu cummattimentu, è ch'ellu hà lasciatu più cà solu una parte di a so vita in India. U rumanzu hè narratu in terza persona, focu annantu à ellu.

DAPHNE LOVERAY

Bellu è enigmaticu, i so ochji turchini chjappi illuminanu tuttu ciò chì vede. Hè un aristocraticu chì ùn importa micca di mischjà cù a ghjente ordinaria per gode di a vita. U so maritu hè più interessatu in i so pitture chè in ella. Hè una donna in avanzu à u so tempu : culta, poliglotta, cun cunniscenza di a matematica... è assai liberale in amore è sessu.

Ella oculta ancu sicreti chì ponu esse mortali. A so cullaburazione cù Uffiziu di l'Affari Esteri Hè unu di elli. L'arma ch'ellu porta sempre nascosta hè un altru. Chì faci veramente?

JOE SDIFFERENTI

Hè u capu di Rick - più cà u so cumpagnu - postu chì ellu piglia un percentinu assai più grande di e ricumpensa ch'elli cullighjanu cà ellu. Senza Joe, Rick ùn si sarebbe micca dedicatu à sta professione. Hè un tippu grossu, bruttu è grassu. Rick l'odia, odia a so cattiveria, a so natura viulente è u so interessu obsessivu per i soldi. Tuttavia, deve esse attentu, postu chì Joe sapi più di u so passatu chè Rick capisce.

MEMENT Mori

L'unicu amicu di Rick. D'età matura, vive pocu cunfinatu in un magazzinu in Southwark Correctional Facility, travagliendu cù macchine. Si guadagna a vita ripanduli, manipulenduli, trasfurmenduli è custruendu apparecchi meccanichi chì vende à l'attellu. U so aspettu hè quellu di una criatura fora di un incubo. Una splusione hà sfiguratu u so visu, lascendulu senza palpebre, ch'ellu prova à ammuccià sottu à i vetri scuri.

HELLEN HARTFORD

Prupietariu di a fiorituraPassione d'Oriente", hè una vedova grossa cù un caratteru inflexibile, chì vive angosciata da una materia ch'ella ricusa di discutiri cù nimu. Hà ottenutu a cuncessione per i decorazioni fiurali di a Grande Esposizione, ma serà un affari chì avarà cunsequenze terribili.

LORD BRADBURY

Omu d'affari, filantropu è omu cù una enorme influenza in u guvernu. Malgradu i so prublemi di mobilità, hè cuscente di tuttu ciò chì si cucina in Gran Bretagna è e culunii. Un amicu di u tardu Mr. Hartford, hà aiutatu à a so veduva per ottene u cuntrattu cù a Great Exhibition. Hè ancu u prutettore di Daphne Loveray in u StranieraUffiziu.

GCARTA GRUNER

Cunsul di Germania, cunsiglieru persunale di u prìncipe Albert, u maritu di a regina Victoria, è rispunsevuli di a sicurità di u Palazzu di Cristallu, u locu induve a Fiera Mundiale serà tenuta. In ogni casu, Rick è Daphne sò cunvinti chì stu caratteru vanitosu oculta altre attività, menu cunfessable.

PENNY

Assistente di a buttrega in a buttrega di fiori Passione d'Oriente, piatta un passatu unedifying, postu ch'ella hà travagliatu cum'è prostituta. Cù un aspettu emaciatu, cù gengii gonfi è denti distrutti, u risultatu d'una dieta povera, abitudini d'igiene poveri è, sicuru, qualchì malatìa, hè un gossip è una bona persona.

KARUM DASWANI

Omu d'affari indianu cù interessi cummerciale in Londra. Hè unu di quelli rispunsevuli di u padiglione di u so paese in a Grande Esposizione. U so aspettu hè formidable, altu è erculinu. In più di i so affari famosi, gestisce un famosu bordellu è oppiu, a l di quale i funzionari di altu livellu è i cummercianti rinumati sò clienti.

Londra, più chè una tappa

In u 1850, Londra era sottumessu à a tremenda trasfurmazioni chì a faria a cità più impurtante in u mondu per i decennii dopu. À quellu tempu, era digià a più grande metropole internaziunale è a capitale di l'Imperu più putente.

A so vitalità hà attrattu centinaie di millaie di persone da tuttu u Regnu Unitu è ​​​​e culunie. U sovraffollamentu hà causatu epidemie periodiche di epidemie di colera. A più recente, in u 1848, hà causatu a morte di più di 14 000 persone.

A crescita di a cità hà colapsatu strade chì ùn puderanu micca assorbe u trafficu di veiculi, animali è persone. Chì hà precipitatu a creazione di una reta di ferrovia chì Rick Hunter ci parla.

U grande avvenimentu di u mumentu era a celebrazione di a prima Esposizione Universale, chì a so sede era u Crystal Palace in Hyde Park. U so nome ufficiale era a Great Exhibition of the Industrial Works of All Nations. U prìncipi Albert, u maritu di a regina Vittoria, era u so prumutore dopu avè visitatu a mostra industriale in Parigi. U so scopu era di mette in mostra curiosità è manufatti di u mondu sanu è di prumove l'educazione artistica, u disignu industriale, u cummerciu, e relazioni internaziunali è u turismu, un fenomenu in crescita.

U primu cuntattu di u lettore cù Londra si trova in u vicinatu di Sette Dials, in l'area di Covent Garden, tandu unu di i slums più periculosi di a cità.

U fiurista Passione d'Oriente Pare situatu in u distrittu di Bayswater. A cuntrariu di l'altri quartieri di Londra, à quellu tempu s'assumigliava à una piccula cità pacifica in quale i so vicini avianu sappiutu impedisce à l'avanzata di a civilizazione di arruvinà a tranquillità di a so vita.

Unu di i paràmetri chjave in a trama hè i giardini di Cremorne, induve Daphne è Rick anu un scontru intensu. Situati nantu à a riva di u Tamigi, i giardini gudiri u so splendore trà u 1845 è u 1877. Dopu à passà per parechje mani, sò diventati giardini aperti à u publicu, cù grandi ristoranti, sale di ballu, diverse attrazioni è ancu un globu d'aria calda da quellu. si pudia vede una vista panoramica larga di a cità.

Passeremu ancu attraversu qualchi prigiò famosi è uni pochi di stazioni di ferrovia - parechji sempre in custruzzione.

Di a capitale di l'Imperu, spicca l'edificiu di l'Uffiziu di l'Uffiziu di l'Affari Esteri è di a Commonwealth, in u Parcu di San Ghjacumu, è u lussuosu è esclusivu hotel Mirvart, chì oghje hè u famosu hotel Claridege, in Brook Street, in u quartiere di Mayfair.

U quadru storicu

Avemu digià spiegatu alcuni di l'elementi notevuli di quellu periodu storicu. Tuttavia, per piacè ancu di più u rumanzu, ci vole à mette l'avventuri di Rick è Daphne in un quadru più largu.

I campagni militari di a Cumpagnia Britannica di l'Inde Orientali avianu apertu e porte di l'India in u XVIII seculu. In u 1842u seculu, cù a Cumpagnia cum'è a so bandiera, i britannichi tentavanu di sparghje in u subcontinente indianu in cerca di materie prime è novi mercati per i so manufatti. In u 1841 una forza anglo-indiana hè stata distrutta in a battaglia di Gandamak, Afganistan. Intantu, Ceylon è Birmania s'uniscenu à i territorii britannichi in Asia, à quale hè aghjuntu Hong Kong, in u 1839, dopu à a Prima Guerra di l'Oppiu, chì hè accadutu trà u 1842 è u XNUMX. Ci sò parechje riferimenti à questu in u XNUMX. U giardinu dienigmi.

L'Inghilterra chì avemu visitatu durante a lettura campava immersa in l'era chjamata vittoriana, cunsiderata cum'è u climax di a Rivuluzione Industriale è l'Imperu Britannicu. Hè statu un periodu assai longu marcatu da u regnu di Vittoria I, da u 1837 à u 1901. Duranti sti decennii, si sò accaduti cambiamenti culturali, pulitichi è suciali prufondi.

A figura di Rick rende tributu à una forza pioniera di a polizia muderna, i Bow Street Runners, fundati in u 1749 da u magistratu è rumanzu Henry Fielding. In u 1829, a Polizia Metropolitana di Londra, u famosu Scotland Yard, hè natu. E duie forze coexistenu finu à u 1838, quandu si uniscenu.

Rick signala digià l'apparizione quasi imminente di investigatori privati, chì operanu in Francia dapoi l'anni 1830, grazia à u famosu ex-pulizianu Eugène-François Vidocq.

Per a so parte, u caratteru di Daphne Loveray hè assai inspiratu da a matematica britannica Augusta Ada King, Cuntessa di Lovelace, più cunnisciuta cum'è Ada Lovelace, a figliola intelligente è bella di Lord Byron. Malgradu l'ipocrisia di u tempu, e donne cuminciaru à ottene una certa ricunniscenza in a literatura, ancu s'ellu ùn hè micca tantu in u campu di a scienza.

Pudete avà cumprà u rumanzu U giardinu di l'enigmi, u novu libru di Antonio Garrido, quì :

U Giardinu di l'Enigmi, da Antonio Garrido
Dispunibule quì
5/5 - (7 voti)

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.