Top 3 Libri di Edith Wharton

1862 - 1937... Quandu Scorsese hà fattu u filmu nantu à u rumanzu di Edith Wharton "L'età di l'innocenza" hè stata perchè hà trovu in questu travagliu quellu retrogustu paradossale trà e rivendicazioni più interne è quelle corsettate di e cunvenzioni suciale.

Da quell’idea, una tensione trà u romanticu è l’odore splusò in u filmu di un destinu chì s’alluntana per via di l’incapacità di piglià decisioni cuncordanti cù i sentimenti.

Ma al di là di l'anecdoticu di Scorsese chì serve d'introduzione, u U travagliu di Edith Wharton brilla per a so espressione di e strette di a moralità in un New York ch'ellu ùn era ancu u centru cosmopolita chì diventerà, perchè s'appiccicava à u tradiziunale di fronte à l'arrivu graduale di a miscegenazione culturale chì l'identifica oghje è chì hà servutu allora per chjode ancu di più i circuli suciali di l'elite ben stabilite .

Ancu s'ellu New York ùn hè micca l'inseme di a so bibliografia, diventa u locu principale per i so migliori rumanzi. Un set di New York cù a preziosità di st'autrice chì cuncepisce scenarii captivanti di l'epica, induve ella delinea ancu e parsunalità di i prutagonisti cù l'arghjintini inquietanti, senza sminticà quellu puntu necessariu di u feminismu chì forse era una valvola di escape per a so circustanza persunale.

Ma a cosa più curiosa di questu hè chì in parechji e so storie, caricate ancu d'ironia è d'umore acidu, truvemu riflessioni cù u presente. È hè chì tali storie umane nantu à e cuntradizioni trà e sfere più intime è e linee guida esterne di a morale è di u suciale restanu sempre in forza.

Top 3 Novels Raccomandati da Edith Wharton

L'età di l'innucenza

Un innocenza apparentemente estesa à tutti i duminii per a più tranquilla acquiescenza di e norme morali chì cercavanu a so perpetuazione trà e sfere sociali superiori in un mondu novu chì resistia digià à a strettezza è à l'imposizioni.

A contessa Olenska cum'è u trigger più inaspettatu per quella transizione versu spazii più liberi di cuscenza. Ma ogni transizione hè dura per i pionieri. Olenska trascinarà abitanti insospettabili di i vechji standard morali guidati da Newland Archer in a so visione di a vita. Perchè Archer ama o pensa ch'ellu ama May Welland. In fatti, hè più cà probabile chì a pudessinu amà senza più cunsiderazione se Olenska ùn era micca entrata in a so vita. A passione hè scatenata trà i censurati, cume accade sempre cù tuttu ciò chì hè pruibitu.

L'angoscia esistenziale di Archer evidenzia sta rottura cù tuttu, mentre u mondu continua à cuspirà contr'à ellu da a so moglia May Welland, chì ùn pò micca circà di espone u so maritu à grandi dilemmi ma piuttostu cerca di mantene l'ordine di e cose. In un mondu chì hà indicatu grandi cambiamenti in u novu vintesimu seculu chì affaccanu à l'orizonte, tuttu pare esse destabilizante, da a passione particulare di u triangulu fatale à u valore di parechje altre cunsiderazioni suciale.

L'età di l'innucenza

U spinster

Un rumanzu cortu carcu di l'intensità di u brief. U New York di u 1850 si prepara è s'adorna per unu di i matrimonii di l'annu o di u seculu.

I Ralston, à l'usi è l'usi di e famiglie di rancidi antenati europei si preparanu à perpetuà una linea chì cuntrolla l'ecunomicu ma chì brama un classisimu tipicu di i tituli nobiliari furniti cù una più grande aderenza à u tradiziunale. E benintesa, chì a futura sposa, Charlotte Lovell, ghjunghje i ghjorni prima di l'evenimentu cù una macchia incompatibile cù a grandezza di u ligame pò esse disastru.

A mala cuscenza face chì Charlotte cunfessi tuttu à a so cugina Delia, a grande riferenza di u classismu newyorkese di u mumentu. È u sicretu spartutu hè rispunsevule per corrode tuttu. Perchè u rispettu di i patroni si estende ancu à a sfera murale per Delia. È a cunfessione inquietante si sparghje cum'è un auguriu scuru nantu à i ghjorni à vene. Ma u spettaculu deve cuntinuà, l'imperativu di u cruciamentu trà e famiglie favurizeghja à fà l'ochju.

Tuttavia, u disincantu duverà spuntà in qualchì locu, quellu tippu di tradimentu di Charlotte chì Delia assumerà cum'è soiu. Nunda di peghju per u feminisimu cà una donna radicata in ciò chì deve esse è ciò chì ùn deve mai accade. Perchè allora u cunflittu hè servutu è ùn cesserà mai finu à a so fine più sanguinosa.

The Spinster di Edith Wharton

E Sorelle Bunner

Per una volta, abbandunemu l'ambienti elitisti di New York à a fine di u 19u seculu è andemu in u core di Manhattan per scuntrà duie surelle maiori, Ann Eliza è Evelina, chì avanzanu cù a so piccula merceria di quartiere.

U ghjornu di u so anniversariu, Ann dà à Evelina un orologiu per chì a so surella a possi purtà fiera è cù a quale tramindui cuntrulleranu megliu u so tempu di travagliu in u so picculu magazinu. U picculu dettagliu di u donu serve à l'autore per sviluppà una matassa chì salta da a relazione fraterna particulare versu un interu universu suciale di a grande cità in mutazione, ancu di più in u 1892 chì guardava cun vertu à quellu XXu seculu vistu da a perspettiva di a mudernità è e paure di grandi cambiamenti.

In u gestu gentile di a surella, si sveglianu ancu in noi dubbi è enigmi, messi in scena cù un riccu costumi di l’epica è di u grande Manhattan carcu di milioni d’intra-stori in quellu grande furmiculu umanu nant’à a riva di l’Atlanticu.

Un rumanzu curiosamente magneticu da u picculu, da u ditagliu chì hè uguagliatu, equilibratu è à tempu sustene u grande intrecciatu di a vita è di i custumi di u tempu. Una piccula storia chì pare esce da una tabacchiera aromatizzata di u XIXmu seculu è chì finisci per diventà una grande scatula di Pandora per una grande cità sana.

E Sorelle Bunner
5/5 - (15 voti)

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.