I 3 migliori libri di Antonio Ortuño

Satiricu finu à a deformità, cù quellu retrogustu amaru in bocca chì ferma dopu à a strana dulcezza di a vendetta literaria. Una vendetta contr'à a vita, a maturità o tuttu ciò chì tocca chì suscita qualchì risentimentu. Qualcosa cum'è questu hè un Antonio Ortuño chì dà sempre nascita à rumanzi o storie piene di vita chì si rompenu trà flussi è sangue.

Ortuño hè un spiritu criativu pussede da una mistura di favurisce Wallace, cioran y Bukowski scrive rumanzi di suspense singulari cù sei mani. O forse micca. Forse ritruvemu riminiscenze di certi o d'altri sicondu l'evucazioni di u lettore. Perchè nunda di umanu ci hè straneru è forse tutti i rumanzi sò listessi cuntati da una perspettiva diversa. L'impurtante hè ciò chì finisce per emerge, a figura di u narratore cunvincente chì si sparghje in modu autenticu nantu à l'identità di i parsunaghji, di i sceni, di i trame è di e descrizzione di u visibile è di l'immateriale.

Scupremu cusì u scrittore senza cumplessu chì sà chì a scrittura ùn pò mai esse un attu di tiepidezza o di rendizione. A scrittura hè tuffà in sè stessu à e preoccupazioni chì anu pruvatu à scappà da a cuscenza attraversu qualchì sinkhole. Salvatu, dunque, da a fuga più insolita, tutte l'idee finiscinu per ghjunghje à noi in u prufundità chì ci vole à l'armunia per vede un pocu di luce.

Top 3 rumanzi raccomandati da Antonio Ortuño

Olinka

Brusgiatu, marcatu da u destinu. Nisun altru perdente hè perdente cum'è quelli chì sò digià tornati da l'infernu, cù una visa senza lacune per marcà a speranza o a pace minima. Cum'è quella volpe chì vaga per e fureste in cerca di preda, l'omu pò ancu piattà à l'ombra di sè stessu, stendu in attesa per pruvucà ogni estremu di u male, quellu di a vendetta sfrenata o di u dannu gratuitu.

Dopu à quindici anni di chjusura, Aurelio Blanco lascia a prigiò induve hè statu ammissu accusatu di a froda Olinka, un sviluppu di lussu custruitu grazia à l'imprese ombrose è à a pusessione di e terre cumunali. Per lealtà à i Flores, i so cumpagni di lege, Blanco hà pigliatu a colpa cù a prumessa di parte prestu, ma hè statu lasciatu à difende per ellu stessu. Avà, in libertà, vole ricuperà ciò chì li hè statu presu: una casa, una figliola, una vita.

Olinka hè una secular chì principia cù un desideriu di vendetta in a cità messicana di Guadalajara, capitale è paradisu per u lavu di soldi. A custruzzione di una urbanizazione utopica per i scienziati è l'artisti serve da fondu per rivelà una realità in cui regna a corruzzione. Antonio Ortuño esplora un prublema irreprimibile in stu rumanzu: a gentrificazione è u rolu di i soldi brutti in questu. È a face cù una diaprosa implacabile, chì spoglia ogni caratteru è disseca u caosu di e cità cuntempuranee.

Minions

Se avete intenzione di ghjunghje à u lettore cum'è Tyson hà fattu cù a so diretta à a mascella, nunda di megliu chè a storia. Quandu a sintesi hè benedetta da l'ispirazione, u risultatu hè una somma di storie cum'è queste. Pochi volumi di storie nascenu cum'è zitelli di listessa littera. E storie ghjunghjenu in rate, aspettendu u so mumentu. Tuttu finisce per avè un sensu quandu e piccule storie si riuniscenu. E dopu a creazione pare un mosaicu inaspettatu, perfettamente cumpostu. Quandu finu à pocu tempu fà era un pocu spartutu in pezzi di tempu disuniti.

Ùn circate micca e storie di Disney o e favule murali in queste pagine. Anu ghjustu inciampatu nantu à a forza è a forza di a migliore literatura messicana. Antonio Ortuño, in u so libru u più selvaticu, naviga trà satira è irunia è ci impone di sbuccà nantu à a doppia cundizione di vittime è autori chì avemu marcatu nantu à a nostra fronte. A volte ci oppressanu è altre volte opprimemu in u ghjocu di e relazioni è l'amuralità di u putere. Tutti i servitori: u patrone, u fratellu, u pulizzeru, l'assassinu, s'ellu ùn hè micca ellu stessu. Simu maestri, simu schiavi è spartimu a sopravvivenza è a caduta di sti persunagi, chì ci disgustanu, ne spaventanu o allarmanu à listessa misura chì ci ricunnoscimu in elli.

A vaga ambizione

Ogni scrittore finisci per scrive nantu à a scrittura in un certu puntu. U megliu hè quandu questu succede cum'è una fiction induve u narratore omnisciente finisce per ritruvà si intrappulatu, chjusu in a storia ch'ellu vulia cuntà. Chjamatela metaliteratura, chjamate fantascienza. Ti fighjula cù u gestu di a figura in u pittura. Finu à ch'ellu parla è vi spiegà ciò chì vive per cuntà a storia.

Antonio Ortuño spoglia l'autofiction literaria di languore è a face bolle di tragedia, ironia è vitalità. U prutagunista di sti raconti intrecciati ?? un scrittore di quaranta anni, Arturo Murray ?? cumbatte è sopravvive trà a catastrofe famigliale di u passatu è un presente grottescu, custruitu cù e cattivi crìtiche, l'interviste viote, e presentazioni à mezu pienu, un cuntu bancariu in numeri di più in più rossi ...

Eppuru, in tutte e sei storie di stu libru, cum'è un Falstaff armatu di sarcasmu è di profonda cunvinzione drammatica, Murray invoca in a so difesa un esercitu di ricordi eroici, una nitidezza poignante è un scossa profonda di perdita. È, sopratuttu, l'ombra di una mamma chì svanisce è a so cunvinzione kamikaze di scrive, scrive sempre è à ogni costu.

A vaga ambizione
tariffu post

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.