3 i migliori libri di Alan Pauls

Hè sempre bè di scuntrà cù vechji amichi cum'è Allan Pauls. Un scrittore chì avete persu a traccia hè cum'è quellu cumpagnu di scola di u liceu chì scontru annantu à qualchi birra è finisci per mentì nantu à u divinu è l'umanu. Perchè u romanzu si trova cum'è knaves. Ma ancu ogni spettaculu di magia hè una bufala è quellu chì ci cala cù l'as di e tazze riceve applausi in cambiu.

Allora hè ora di applaudire u ritornu di u scrittore intermittente, probabilmente u più sinceru di tutti (micca solu Paul, ma tutti quelli narratori chì dicenu qualcosa quandu anu certamente qualcosa da cuntà). In ogni modu, avemu da gode di qualunque sia l'occasione chì l'avemu lettu. Perchè chì a sincerità chì emerge imperiosamente cum'è un rumanzu, saggio o tuttu ciò chì tocca, ghjunghje benedetta da u donu di l'occasione.

Dopu à decennii di scrittura cù a so particulare cadenza, Pauls continua à trattà quellu bastone di narratori argentini di prima magnitudine. È chì attualmente i ghjovani valori cume Samantha Schweblin, sacheri è assai altri chì cultivanu a storia o u rumanzu da perspettive assai diverse ma cù quella bella è cruda verità. Ma Pauls ferma sempre attuale, in forma. È in più, a literatura ùn hè micca una cumpetizione perchè nimu quì ùn guadagna guasi nunda scrivendu o leghjendu. Sì qualcosa salva un pocu l'anima.

Top 3 Libri Raccomandati da Alan Pauls

Meza fantasma

A literatura hè sempre stata incaricata di presentacci i caratteri i più eccentrichi di ogni epica. Da Don Chisciotte à Ignatius Reilly. È a cosa buffa hè chì vista da a nostra mediocrità è a normalità, a striducia di i pazzi è e so filie è fobie finiscenu per sintonizà u nostru modu di vede u mondu à volte. Ed hè per quessa chì hè sempre bè di fà sorte i pazzi à a luce di a literatura. Cusì chì u restu di noi capiscenu chì simu assai sani in a nostra cuncepzione chì u destinu, u nostru megliu destinu, hè vicinu à u cantone ...

Ùn hà micca previstu di spustassi, ma cerca appartamenti in affitto. Leghjite l'avvisi è visitate case abitate, intrusore fugace in a vita di l'altri. Ùn hà micca bisognu di nunda (è a tecnulugia l'aspira), ma vaga in Internet cumprendu gadgets, cose anziane, bugs imbottiti, per u piacè di entre in a storia di l'altri.

Ma chì succede à Savoia - sempre in i so cinquanta anni, appassiunati di tocchi innocuous - quandu si crucia cù Carla, una felice di trent'anni, senza attaccamenti, chì viaghja da paese in paese curendu case, animali domestici, piante di marijuana? Quale di i dui mondi cambia, s'illumina, perde di più a testa à l'impattu? Trà viaghji, piscine è inganni digitali, Meza fantasma esplora una superstizione chì cuntinueghja à palisà ci: l'idea chì in qualchì locu ci sia qualcosa, qualchissia, à a misura esatta di i nostri desideri.

Meza fantasma

U passatu

Tutta a luce hà a so ombra di listessa manera chì tuttu l'amore hà u so stintu assassinu o a so vulintà inaccessibile di scuragisce da cazzo un ex. L'affare piglia una faccia neurotica è stranamente metaforica, perchè in a stridenza di una relazione rotta cum'è quella presentata quì, truvemu note chì sò in sintonia cun noi, cù a nuzione disparata di ciò chì amemu è vulemu dimenticà. O ciò chì ci scurdemu senza sapè perchè è avà vuleriamu solu ricuperà u so aroma ...

Dopu à tredeci anni d'amore, Rimini è Sofia si separanu. Per ellu, tuttu hè novu è lucente torna. Ma a so relazione cù Sofia ùn hè micca morta; hà cambiatu solu a forma. È quand'ellu volta, imbuschendulu, l'amore hà a faccia d'orrore. Zombie innamuratu, spettru insonnu è vendicatore, Sofia riappare sempre è sempre à l'orizonte di Rimini per ricunquistallu, torturallu o riscattallu.

È Rimini affonda à pocu à pocu in un abissu di incubo o di cumedia, induve u ricattu sentimentale, u tradimentu è ancu u delittu sò banali. Perde tuttu: travagliu, salute, amori novi, ancu un figliolu, è u so calvariu hà da subisce una volta quandu scontra e Donne chì amanu troppu, una cellula di terrurismu emotivu guidatu da Sofia. Una storia esemplaria nantu à e metamorfosi chì e passioni sò sottumesse quand'elli entrenu in u foru neru di a so pusterità. Un rumanzu d'amore-orrore chì palesa l'altra parte di quella cumedia chì l'omi chjamanu "coppia".

U passatu

A mudestia di u pornografu

U primu rumanzu di Pauls unisce a strana maestria di u scrittore innatu cù una prufundità ingannevuli, cum'è sè più pretenziosa per rivindicà l'arrivu di u scrittore chì principia. Malgradu tuttu l'inseme hè una puttana gemma (piglia a cacofunia) è u sintimu finale hè chì a pretenziosità indicata nantu à a cunniscenza di l'anima umana hè, per diritta, qualcosa chì hè megliu trattatu in i vinticinquant'anni à chì l'autore hà scrittu à stu rumanzu chì micca à cinquanta anni, quandu ùn si sà mancu più per chì l'avete.

Appiattu in un appartamentu, un pornografu risponde à e lettere chì omi è donne, divurati da a passione, li scrivenu. Hè, o duverebbe esse, quellu chì vi guiderà attraversu un labirintu fattu di vertu è di lussuria. Per salvalli o dà li un significatu. Hè un travagliu strenuous, di e radiche kafkane, chì li permette à pena pochi ore di sonnu è u cunsuma emozionalmente.

Ùn hà chè un riposu: fighjà a so amata Úrsula da u balcone, chì appare in un parcu à qualchì mumentu di a ghjurnata, sempre in u stessu locu, sempre u listessu cunfortu. Ma ella decide di cambià e regule di a relazione. Ùn hè più visuale, ma epistolariu. U pornografu per a prima volta riceve è scrive lettere d'amore. Un messageru li porta è i porta, cù una urgenza crescente. A misura di u tempu diventa lettura à Úrsula è scrittura per ella.

In a so torre d'ivori di u desideriu, u pornografu scopre chì a so vechja vita hè finita, è hà appena un visu di quella à vene. Una felicità tortuosa hè vicina, eppuru hè elusa. Brama à scuntrà a so amata o solu e so lettere? Quale hè questu messageru, chì si presenta cù una maschera è hè cusì intimu cù a so signora? Mentre l’incertezza u paralizeghja, una visione nova, quella definitiva, hè schiattata daretu à u so spinu.

A Modestia di u Pornografu hè un superbu rumanzu annantu à i paradossi è l'ossessioni chì l'amore pò scatenà. Hè a storia di una relazione spettrale è di una vera passione. Trenta anni dopu a so publicazione, è accumpagnatu da una facciata postale inedita scritta da l'autore per questa edizione, u primu libru di Alan Pauls hè ancu una carta in codice, è micca sempre in codice, di a prosa è di i temi chì a so literatura hà sviluppatu.

A mudestia di u pornografu
tariffu post

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.